Pe ce au cheltuit banii posesorii de Revolut. Bărbaţii au cheltuit mai puţin decât femeile. Topul magazinelor din FMCG în care s-au dus banii

Utilizatorii Revolut din România au realizat 141 de milioane tranzacții în primele nouă luni ale anului. Suma totală tranzacționată a crescut cu 17% față aceeași perioadă a anului 2021 Cheltuielile cu serviciile și utilitățile s-au redus cu 10%, respectiv 5% (ca sumă totală), în timp ce cheltuielile cu divertismentul și cele generale au fost pe un trend pozitiv (+42%, respectiv +71%). Bărbații au cheltuit mai puțin pentru servicii (-16%) și utilități (-9%), femeile au continuat să cheltuiască mai mult, față de primele trei trimestre din 2021, pe aproape toate categoriile de achiziții, mai puțin în cazul utilităților (-4%).
Gabriela Ţinteanu - mie, 12 oct. 2022, 15:36
Pe ce au cheltuit banii posesorii de Revolut. Bărbaţii au cheltuit mai puţin decât femeile. Topul magazinelor din FMCG în care s-au dus banii

În primele nouă luni ale anului 2022, românii au efectuat 141 de milioane de tranzacții cu Revolut, cu 20% mai multe decât în primele trei trimestre ale anului 2021. În același timp, volumul total al plăților realizate cu super-aplicația financiară s-a majorat cu 17%, în perioada ianuarie – septembrie 2022, față de perioada similară din 2021.

Din datele agregate de Revolut România se poate vedea că, în ceea ce privește comportamentul de consum al clienților români, cea mai mare creștere, cu +71%, a fost înregistrată pentru cheltuielile generale. Aceeași categorie a fost pe primul loc și la creșterea numărului de tranzacții (42%), indicând că Revolut este tot mai mult utilizat ca instrument curent de plată, online, cu cardul fizic sau cu carduri virtuale. Fie că utilizează Revolut pentru cumpărături online sau pentru plăți în punctele de vânzare, fie că apelează la funcționalități precum ”împarte nota de plata”, clienții preferă aplicația financiară pentru cheltuielile cotidiene sau pentru plăți recurente, abonamente la utilități sau transport, plăți în timpul călătoriilor în țară sau străinătate.

Societatea românească, între ”trăiește clipa” și teama de recesiune 

Tendințele remarcate în primele trei trimestre ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, indică un comportament al consumatorului care oscilează între satisfacerea nevoii de libertate de mișcare, socializare și divertisment și precauția în privința cheltuielilor pentru produse și servicii necesare în viața de zi cu zi. Astfel, divertismentul a înregistrat o creștere importantă față de aceeași perioadă a anului trecut, de 42% în privința sumei totale cheltuite, urmat de plățile în restaurante și pentru servicii turistice (31%). La polul opus, cele mai mari scăderi ale sumelor cheltuite au fost remarcate pentru servicii (-10%) și utilități (-5%).

Impactul inflației asupra comportamentului de consum al românilor se vede din reducerea cheltuielilor/utilizator cu categorii de servicii și bunuri care erau în mod constant pe un trend de creștere – mărfuri alimentare (-3,50%) și utilități (-2,90%). Pe de altă parte, revenirea la o mobilitate similară celei din perioada anterioară pandemiei de COVID-19 și relaxarea populației în privința problemelor de sănătate se vede din trendul ascendent pentru cheltuielile de transport (sumă medie/utilizator) care au crescut cu 18% și din reducerea cheltuielilor cu sănătatea, igiena personală și beauty (-1,6%). Cu alte cuvinte, pandemia este de domeniul trecutului, inflația și creșterea costului de trai sunt preocupările constante ale românilor pentru că acestea le pot afecta planurile de călătorie și fondurile pentru activitățile care îi relaxează.

În general, românii au fost mai atenți cu banii și au cheltuit mai puțin la shopping sau pentru „coșul zilnic”, în supermarketuri. De altfel, în primele nouă luni ale anului, s-a constatat o reducere a ponderii cheltuielilor cu shopping-ul de la 20% la 17%, iar în cazul cumpărăturilor din supermarket-uri, ponderea s-a diminuat de la 16% la 14%.

În schimb, a crescut ponderea cheltuielilor cu divertismentul (de la 14% la 17%), a celor din restaurante și cafenele (de la 9% la 11%) și a celor cu călătoriile (de la 7% la 8%), în totalul cheltuielilor realizate în primele nouă luni ale anului, față de primele nouă luni din 2021. Inflația este și ea un factor care influențează acest comportament, iar aceasta se vede și din ponderea deținută de cheltuielile cu serviciile și utilitățile, aflate pe un trend descendent, în totalul cheltuielilor realizate de români (-2 puncte procentuale fiecare).

Cum a arătat bugetul individual de cheltuieli în primele trei trimestre ale anului  

În perioada de referință, un utilizator de Revolut din România a cheltuit, în medie, 611 EUR pentru divertisment, 470 EUR pentru călătorii, 386 EUR pentru shopping, 295 EUR pentru produsele cumpărate din supermarket-uri (mărfuri alimentare, produse de uz casnic etc.), 282 EUR în restaurante, cafenele, baruri și pentru servicii de catering. Cel mai mic buget a fost alocat pentru sănătate, igienă personală și cosmetice (159 EUR).

Categoria de vârstă care pare să nu fie afectată de creșterea prețurilor și de inflație este 18-24 ani. Clienții din acest segment de vârstă au fost singurii ale căror cheltuieli au crescut pentru toate categoriile de mărfuri și servicii, cu 68% (primele 9 luni 2022 vs. primele 9 luni 2021). Cea mai mare sumă medie/client cheltuită de această categorie a fost de 382 EUR/client pentru divertisment. De asemenea, un client din același segment a cheltuit în primele nouă luni ale acestui an cu 35% mai mult pentru servicii de ospitalitate (în restaurante, cafenele, baruri).

La polul opus, categoriile de vârstă 25-34 și 35-44 au arătat mai multă prudență cu propriile bugete. Acestea au redus cheltuielile pentru cumpărăturile din supermarket-uri (-4%, respectiv -6%), cu serviciile (-13%, respectiv -19%), cu shopping-ul (-4%, respectiv -10%), cu utilitățile (-7%, respectiv -13%).

În ceea ce privește categoria de vârstă cu cea mai mare sumă medie cheltuită per client, în funcție de buget, statisticile au arătat astfel: 376 EUR (35-44 de ani, achiziții din supermarketuri), 336 EUR (35-44 de ani, categoria servicii), 820 EUR (25-34 de ani, divertisment), 361 EUR (35-44 de ani, cheltuieli generale), 344 EUR (35-44 de ani, restaurante, cafenele, baruri), 179 EUR (peste 65 de ani, sănătate, igienă personală, cosmetice), 516 EUR (35-44 de ani, shopping), 272 EUR (25-34 de ani, transport), 588 EUR (35-44 de ani, turism și călătorii), 284 EUR (35-44 de ani, utilități). Datele indică faptul că Revolut are o utilizare extinsă în toate categoriile de vârstă, cu un nucleu solid de clienți din categoria populației active (25-44 de ani), dar și o utilizare specializată în rândul seniorilor.

Bărbații au fost mai atenți cu cheltuielile decât femeile

În timp ce bărbații au cheltuit mai puțin pentru servicii (-16%) și utilități (-9%), femeile au continuat să plătească mai mult, față de primele nouă luni ale anului trecut, pentru aproape toate categoriile de cumpărături, mai puțin în cazul utilităților (-4%). Suma medie cheltuită/ tranzacție de o femeie a fost de aproximativ 33 EUR, în timp ce pentru un bărbat a fost de 38 EUR în medie/ tranzacție. Categoria de cheltuieli cu cea mai mare sumă medie/ utilizator, în perioada de referință, în cazul doamnelor, a fost shopping-ul (370 EUR/ client), iar în rândul domnilor, divertismentul (793 EUR/ client).

Diferențele dintre cele două genuri dispar atunci când ne uităm la categoria de plăți pentru care consumatorii au preferat să utilizeze Revolut la efectuarea plății. Atât doamnele, cât și domnii, au folosit Revolut mai ales pentru a plăti cumpărăturile făcute în supermarketuri (aproape 14 milioane de tranzacții în cazul femeilor, respectiv 23 de milioane de tranzacții, între clienții de gen masculin) și pentru a achita servicii de transport (9,5 milioane de tranzacții înregistrate în cazul doamnelor și aproape 16 milioane de tranzacții, în cazul domnilor).

Topul comercianților

În cele 9 luni scurse de la începutul anului, clienții Revolut au preferat pentru cumpărăturile din categoria mărfuri alimentare și bunuri de consum (FMCG) lanțurile de supermarket-uri Lidl, Mega Image și Kaufland. În categoria sănătate, igienă personală și cosmetice, pe primele trei locuri s-au aflat Farmacia Tei, Sephora și Notino.ro, iar podiumul pentru categoria shopping a fost împărțit de Emag.ro, Amazon.com și Altex. În categoria transport, în top trei s-au aflat OMV, Bolt și Rompetrol, iar în categoria turism și călătorii, Booking.com, AirBnB și WizzAir. La servicii, cele mai mari sume plătite au mers către Vodafone, Orange, Digi, iar la utilități către E.On și Netflix.

 

Te-ar mai putea interesa și
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic de 50 MW și are în plan încă unul de 100 MW
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic ...
Dezvoltatorul NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri din România, va începe construcția primului parc fotovoltaic al companiei pe plan local în primele luni ale anului viitor.......
Cum poți cere despăgubiri în cazul achiziționării unor produse defecte. Comisia Europeană a clarificat situația platformelor digitale și a producătorilor de gadgeturi
Cum poți cere despăgubiri în cazul achiziționării unor produse defecte. Comisia Europeană a clarificat situația platformelor ...
Din decembrie 2026 va fi în vigoare o nouă legislație care va susține demersurile consumatorilor care au achiziționat ...
Prețul gazelor crește și a a ajuns la nivelul maxim al ultimului an pe piața românească. Posibile probleme cu plafonarea
Prețul gazelor crește și a a ajuns la nivelul maxim al ultimului an pe piața românească. Posibile probleme cu plafonarea
Prețul gazelor pe piața spot a BRM a ajuns la cel mai mare nivel al ultimului an. Prețuile sunt în creștere în toată ...
COP29 – Cel mai recent proiect de acord a fost respins de UE, SUA, China și statele arabe
COP29 – Cel mai recent proiect de acord a fost respins de UE, SUA, China și statele arabe
Ţările bogate şi cele în curs de dezvoltare nu s-au apropiat de un acord joi, în cadrul conferinţei privind schimbările ...