Consiliul JAI a luat această decizie de prelungire „în lumina implementării profesioniste şi eficiente a angajamentelor asumate de Ungaria în scopul de a ajunge la un acord cu Comisia Europeană”, a menţionat Judit Varga într-o postare pe Facebook.
Pe 18 septembrie, Comisia Europeană a propus ca Ungaria să fie privată de 7,5 miliarde euro, trimiţând dosarul în curtea Consiliului UE, instituţia ce reprezintă statele membre, guvernul ultraconservatorului Viktor Orban fiind suspectat de Bruxelles de slăbirea statului de drept şi de utilizarea banilor europeni pentru îmbogăţirea apropiaţilor săi, scrie Agerpres.
Budapesta a adoptat o serie de 17 măsuri ca răspuns la aceste preocupări, aceste măsuri prevăzând în special crearea unei „autorităţi independente” pentru a îmbunătăţi controlul utilizării fondurilor UE, posibilitatea cetăţenilor de a se plânge instanţei în cazul în care consideră că parchetul a pus capăt în mod arbitrar unei anchete de corupţie şi creşterea transparenţei procesului legislativ.
Guvernul ungar speră că astfel va convinge Bruxellesul să deblocheze inclusiv planul său de relansare post-COVID-19, cu subvenţii în valoare de 5,8 miliarde de euro. Ungaria este singura ţară din UE al cărui plan nu a primit niciodată undă verde din partea Comisiei Europene, pentru aceleaşi motive legate de nerespectarea statului de drept.
Conform noului mecanism de condiţionalitate, intrat în vigoare anul acesta, Comisia Europeană poate suspenda fondurile europene ale statelor UE despre care consideră că încalcă statul de drept, pentru aceasta fiind suficient în etapa finală a procedurii un vot prin majoritate calificată în Consiliul UE.