Parlamentul European a adoptat o propunere de buget pentru 2023 care să se axeze pe Ucraina, energie şi pandemie

Parlamentul European (PE) şi-a votat miercuri poziţia privind bugetul UE pentru 2023, pentru care raportor a fost eurodeputatul Renew Europe, Nicolae Ştefănuţă. Eurodeputaţii au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu – peste 1.6 miliarde de euro – şi, prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus iniţial de Comisie pentru liniile bugetare respective, informează un comunicat al PE citat de Agerpres.

Cu o sumă totală de 853 milioane de euro adăugată la proiectul de buget al Comisiei, eurodeputaţii au consolidat finanţarea iniţiativelor care sprijină tinerii refugiaţi prin intermediul Erasmus+ şi al Corpului european de solidaritate, cercetătorii ucraineni prin acţiuni precum Marie Curie în cadrul programului Orizont Europa şi programele consolidate, între care ajutorul umanitar (250 de milioane de euro), Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (100 de milioane de euro), Instrumentul pentru gestionarea frontierelor şi vizelor (cu 25 milioane EUR) sau Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI – Europa globală) pentru vecinătatea sudică şi estică a UE, (162 milioane de euro).

Cu o sumă suplimentară de 533 de milioane de euro, deputaţii doresc să sporească independenţa energetică a UE şi să sprijine cetăţenii şi IMM-urile confruntaţi cu facturi ridicate la energie, sprijinind în acelaşi timp tranziţia verde şi biodiversitatea.

Printre programele sprijinite se numără programul de cercetare Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, care finanţează construirea unor reţele transeuropene de transport şi energie de înaltă calitate şi durabile, programul LIFE pentru mediu şi politici climatice sau programul Provocări globale.

Deputaţii au reinstituit reducerea de 200 de milioane de euro aplicată de Consiliu programului EU4Health şi au adăugat 25 de milioane de euro. Sprijinul UE este în continuare necesar pentru a face sistemele naţionale mai reziliente, atâta timp cât pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat, menţionează textul rezoluţiei.

O rezoluţie aferentă, adoptată cu 421 voturi pentru, 137 împotrivă şi 82 abţineri, rezumă poziţia Parlamentului.

„Astăzi am votat în Parlament un buget care acordă prioritate păcii, securităţii energetice şi unei redresări economice mai rapide. Când Rusia se comportă în mod josnic, noi ridicăm ştacheta. Parlamentul a solicitat fonduri suplimentare în bugetul UE din 2023 pentru a-i ajuta pe cetăţenii noştri în timpul crizei energetice, pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina şi pentru a contribui la relansarea economiei noastre”, a declarat eurodeputatul Renew Europe Nicolae Ştefănuţă, raportor general pentru bugetul UE pe 2023, secţiunea Comisia Europeană.

„Doar bugetul UE nu va fi suficient pentru a gestiona amploarea crizelor; acesta este motivul pentru care avem nevoie urgentă de o revizuire a Cadrului Financiar Multianual”, a adăugat el în plenul PE.

„Bugetul pentru 2023 al celorlalte instituţii ar trebui să fie prudent şi să aibă o prioritate clară: securitatea cibernetică. Bugetul nostru european trebuie să răspundă în mod clar ameninţării hibride cauzate de războiul de agresiune al Rusiei”, a afirmat Niclas Herbst, din grupul PPE, raportor pentru celelalte secţiuni ale bugetului.

Prin acest vot, PE a stabilit nivelul global al creditelor de angajament pentru 2023 (angajamente de plată) la 187,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 1,7 miliarde de euro faţă de proiectul de buget propus de Comisie. Parlamentul a stabilit, de asemenea, nivelul global al creditelor de plată la 167,6 miliarde de euro.

Votul lansează perioada de trei săptămâni de discuţii de „conciliere” cu Consiliul UE, cu scopul de a ajunge la un acord pentru bugetul anului viitor, care trebuie apoi votat de PE şi semnat de preşedinta acestuia.

Eurodeputatul din grupul S&D Victor Negrescu a informat, miercuri, într-un comunicat, că a cerut fonduri suplimentare pentru aderarea României la spaţiul Schengen în proiectul de buget pentru anul viitor.

„Un aspect important este creşterea fondurilor pentru managementul frontierelor externe ale Uniunii şi faptul că, din nou, la cererea grupului social-democrat, Parlamentul European solicită şi include sume suplimentare pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”, a declarat în plenul PE Victor Negrescu, raportor alternativ pentru bugetul pentru 2023.

„(…) La aceste măsuri extrem de importante am adăugat acţiunile concrete legate de războiul din Ucraina, sprijinirea statelor aflate în prima linie, precum România şi Polonia, precum şi a refugiaţilor, mai ales a tinerilor şi minorilor veniţi din zona de conflict”, a spus el în legislativul comunitar, conform comunicatului citat.

„Sunt bucuros că un proiect pilot pe care l-am propus va permite monitorizarea copiilor veniţi din Ucraina, în aşa fel încât să prevenim traficul de fiinţe umane şi să le asigurăm acestora un viitor sigur”, a mai afirmat Negrescu în discursul său.