Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,04% din PIB, după primele 9 luni

Comparativ cu perioada similară din 2021, când s-a situat la 3,75% din PIB, deficitul bugetar a scăzut cu 0,71 puncte procentuale în intervalul ianuarie-septembrie.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,70 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB”, semnalează Ministerul Finanţelor.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 331,48 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2022, cu 22,6% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, în timp ce cheltuielile s-au cifrat la 373,18 miliarde lei, în urcare, în termeni nominali, cu 18,6%.

Potrivit MF, evoluţia favorabilă a veniturilor fost influenţată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), contribuţiilor de asigurări şi impozitului pe profit.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 103,44 miliarde lei în primele nouă luni, în creştere cu 9,7% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia contribuţiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii, fiind totodată influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii.

Încasările nete din TVA au înregistrat 69,06 miliarde lei în primele nouă luni, în creştere cu 22,1% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 19,99 miliarde lei, cu 8,2% mai ridicat faţă de cel rambursat în anul anterior. Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante, precizează sursa citată.

Veniturile din accize au însumat 26,47 miliarde lei în primele nouă luni, consemnând o creştere de 1,9% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică de 1,8% (an/an), susţinută atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 1,5%, în condiţiile unui nivel majorat al accizei la ţigarete – cu 5,5% începând cu 1 august 2022 (594,97 lei/1000 ţigarete, faţă de 563,97 lei/1000 ţigarete începând cu 1 aprilie 2021). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, se arată în documentul MFP.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 24,64 miliarde de lei, consemnând o creştere de 17,4% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+44,5%), declaraţia unică (+37,6%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,4%). Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,2% ). Totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), subliniază Ministerul Finanţelor.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 18,32 miliarde lei în perioada ianuarie – septembrie, consemnând o creştere de 34% (an/an), susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (29,3% an/an, respectiv +3,9 miliarde lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+800 milioane lei).

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 13,21 miliarde lei în primele nouă luni, înregistrând un avans semnificativ faţă de anul precedent (+9,78 miliarde lei), pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 31,76 miliarde lei, consemnând o creştere de 50,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate ­ dividende, redevenţe petroliere şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 26,67 miliarde lei în primele nouă luni, în creştere cu 40,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 373,18 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 18,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat un avans cu 0,57 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 26,6% din PIB la 27,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 87,30 miliarde lei, în creştere cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,4% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 49,33 miliarde lei, în creştere cu 16,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O majorare se reflectă la bugetele locale, respectiv 22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 10%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,95 miliarde lei. „Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 8,13 miliarde lei ca urmare a creşterii ratelor de dobânda în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, explică Ministerul Finanţelor.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 132,01 miliarde lei în creştere cu 18% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile din luna iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat şi pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la buget pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, plăţi care până la finele lunii septembrie 2022 au fost în sumă de 2,18 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile s-au cifrat la 11,25 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 (3,39 miliarde lei).

Alte cheltuieli au fost de 6,52 miliarde lei, reprezentând în principal sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 28,24 miliarde lei, cu 33,8% mai mari comparativ cu primele nouă luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au totalizat 38,76 miliarde lei, în creştere cu 14,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

„De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 58,33% din totalul cheltuielilor pentru investiţii”, precizează instituţia.

Ţinta de deficit bugetar pentru anul în curs este de 5,8% din PIB.