„Întâlnirea bilaterală cu Jonathan Wilkinson, ministrul Resurselor Naturale, din Canada, a fost o ocazie bună să discutăm despre proiectele comune pe care le avem în domeniul energiei, în mod special al energiei nucleare. Am transmis că reabilitarea Unităţii 1 şi Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă sunt prioritare, contribuind la asigurarea securităţii energetice şi la realizarea obiectivelor de decarbonizare. Ambele ţări, Canada ca furnizor de tehnologie şi România ca beneficiar au o responsabilitate uriaşă în gestionarea acţiunilor necesare dezvoltării Proiectului Unităţilor 3 şi 4 într-un termen durabil. Ministrul Wilkinson mi-a transmis că avem sprijin şi finanţare din partea guvernului canadian pentru retehnologizarea reactorului 1 şi pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4. I-am mulţumit colegului meu canadian pentru suportul acordat şi pentru buna colaborare pe care o avem”, a menţionat Popescu.
Ministrul de resort a menţionat că, în cadrul aceleiaşi întâlniri, s-a discutat şi despre pregătirea unei noi generaţii de specialişti în dezvoltarea domeniului nuclear.
„(…) am discutat şi despre importanţa deosebită pe care trebuie să o acordăm pregătirii unei noi generaţii de specialişti în dezvoltarea domeniului nuclear, iar aceasta implică nu numai absolvenţi ai facultăţilor din domeniul fizicii şi ingineriei nucleare, ci şi din alte domenii conexe, necesare dezvoltării infrastructura instalaţiilor nucleare. De aceea, am căzut de acord că este nevoie de o mai mare implicare şi cooperare între state, dar şi între companii şi universităţi. Pentru că aşa cum am mai spus decarbonizare fără energie nucleară nu se poate”, subliniat Virgil Popescu.
În august 2021, România a semnat un Memorandum de Înţelegere (MoU) cu Canada pentru a consolida şi susţine în continuare cooperarea în proiecte civile de energie nucleară, ca urmare a unei relaţii de 55 de ani între Canada şi România în industria nucleară.
Proiectul Unităţilor CANDU este inclus în Strategia Energetică a României, pentru perioada 2019 – 2030, cu perspectivă pentru 2050, precum şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenţei energetice a României şi al atingerii obiectivelor de decarbonare ca stat membru al UE. În acest sens, România a semnat la 9 octombrie 2020 un Acord Interguvernamental privind cooperarea în domeniul proiectelor de energie nucleară, care a fost ulterior ratificat şi de Parlamentul României, prin Legea nr. 199/2021, având un sprijin larg şi fiind adoptat cu o majoritate de voturi.
De asemenea, în octombrie 2020, US Exim Bank şi-a exprimat, printr-un Memorandum de Înţelegere încheiat cu Ministerul Energiei, interesul de a finanţa proiecte mari de investiţii în România, inclusiv de tipul celor nucleare, în valoare totală de 7 miliarde de dolari.
Cele două reactoare de la Cernavodă, aflate în prezent în funcţiune, asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al României.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost pusă în operare comercială la data de 2 decembrie 1996, iar Unitatea 2 la data de 28 septembrie 2007.