Cadrele medicale au protestat a treia zi consecutiv la Ministerul Sănătăţii

Protestatarii, reprezentanţi ai unor organizaţii ca Federaţia Sanitas, Coaliţia Profesioniştilor din Sănătate, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti, Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România (OBBCSSR), veniţi şi din Timiş, Caraş-Severin, Sibiu, Mehedinţi, Argeş şi Dâmboviţa, au cerut „Dreptate pentru Sănătate”, fluierând încontinuu în faţa ministerului.

Ei au avut şi pancarte cu mesaje precum: „Nu aveţi capacitatea să gestionaţi sănătatea”, „Cu preţuri ca-n occident, vrem un salariu decent”, „Vin românii în spitale cu dureri de nu mai pot guvernanţii. Solidari, dar pe ei îi doare-n cot”, „Pentru voi contăm doar când vă votăm”, „Pân’ la salariul ce-ai promis e-o cale atât de lungă că zeci de ani ar trebui în carduri să ajungă”.

Unii dintre ei au şi strigat: „Lăsaţi spitalele oamenilor, nu le transformaţi în SRL-uri, în asociaţii”, „Hoţilor”, „Ne-am săturat să muncim patru – cinci ture de noapte. Nu mai vrem să fim sclavii dumneavostră”

Protestul a început în jurul orei 11.00 şi a durat aproape două ore.

Potrivit protestatarilor, manifestaţiile vor continua şi săptămâna viitoare chiar dacă, duminică, reprezentanţii lor sunt invitaţi la Ministerul Sănătăţii, la o discuţie cu ministrul Eugen Nicolăescu.

Peste 150 de angajaţi din sistemul sanitar au protestat miercuri şi peste 100, joi, în faţa Ministerului Sănătăţii.

Joi, ministrul Eugen Nicolăescu a venit să discute cu protestatarii, spunând că apreciază demersul lor şi că a fost mandatat de premierul Victor Ponta să discute cu reprezentanţii Ministerului Muncii şi cu cei ai Ministerului Finanţelor despre salarizarea personalului din Sănătate.

Nicolăescu a discutat câteva minute cu protestatarii în stradă, apoi i-a invitat pe reprezentanţii acestora să înregistreze oficial documentul cu revendicările Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate. Ministrul a stabilit cu aceştia să aibă o primă rundă de discuţii duminică, de la ora 11.00.

Întrebat dacă în acest context se va renunţa la proteste, preşedintele Federaţiei Sanitas, Leonard Bărăscu, a declarat că vor participa la discuţii, însă calendarul acţiunilor de protest va fi respectat până când revendicările lor vor fi soluţionate.

„Aici vom fi şi mâine, şi săptămâna viitoare, aşa cum am stabilit”, a spus Bărăscu.

Potrivit calendarului de proteste anunţat de Coaliţia Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate, pichetele vor fi organizate până în 27 septembrie, la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor, urmând ca în octombrie să aibă loc un protest la Guvern, iar în noiembrie să fie declanşată greva generală, cu asigurarea unei treimi din activitate, dacă până atunci guvernanţii nu răspund solicitărilor medicilor.

Potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, dacă solicitările generale ce vor fi prezentate Executivului pot fi negociate, astfel încât alocarea a 6% din PIB sau dublarea salariilor să se facă eşalonat, solicitările privind dublarea salariilor rezidenţilor nu se negociază.

Totodată, Bărăscu le-a transmis pacienţilor că trebuie să ţină cont de faptul că ieşirea în stradă a medicilor este în proporţie de 90 la sută pentru ei, pentru că mai mulţi bani la salariile personalului medical înseamnă servicii mai bune pentru ei şi pentru spitale.

Manifestanţii – medici, stomatologi, asistente medicale şi infirmiere – au cerut minimum şase la sută din PIB pentru Sănătate, o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat, o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate, apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrarea profesioniştilor de către autorităţi, organizarea unităţilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte şi de calitate pentru pacienţi, precum şi consultarea reală a Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcţionarea sistemului de sănătate.

Un proiect de lege privind modificarea statutului spitalelor, lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii în luna august, prevede, printre altele, posibilitatea organizării unor spitale în asociaţii şi fundaţii. Noile prevederi ar putea fi implementate în 12 unităţi-pilot din 2014.

Veniturile spitalelor-pilot, organizate ca instituţii de sănătate, provin din mai multe surse, respectiv contractele de servicii de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate, bugetul Ministerului Sănătăţii, al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, contracte de servicii de sănătate încheiate cu alte persoane juridice la cerere, fonduri europene nerambursabile, servicii de închiriere a unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală, servicii medicale acordate în regim privat, donaţii, sponsorizări, contracte de cercetare, contracte pentru studii clinice, coplată pentru servicii medicale, servicii de sănătate, hoteliere sau de altă natură furnizate la cerere, împrumuturi interne sau externe în vederea finanţării investiţiilor în condiţiile în care acestea se rambursează din venituri proprii, asocieri în participaţiune sau parteneriat public-privat, cu scop investiţional, de furnizare de servicii în domeniul medical ori de cercetare medicală şi farmaceutică, dar şi editarea şi furnizarea unor publicaţii cu caracter medical.

Conform proiectului-pilot, spitalele vor fi împărţite în două categorii: de interes naţional – spitalele regionale şi cele de urgenţă – şi de interes local – spitalele municipale şi orăşeneşti.

Spitalele-pilot de interes local se pot reorganiza, la iniţiativa instituţiei care are în responsabilitate managementul spitalului, şi ca asociaţii sau fundaţii medicale, persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de furnizare de servicii medicale de interes general sau în interesul unor colectivităţi.