Premierul Viktor Orban a declarat încă de luna trecută că Guvernul de la Budapesta ar putea extinde lista produselor cu preţ plafonat în săptămânile următoare, fără a oferi însă detalii cu privire la produsele care ar putea fi vizate.
În luna februarie a acestui an, Executivul de la Budapesta a impus un preţ maximal la lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc şi de pui, în încercarea de a proteja gospodăriile de creşterea costurilor, iar ulterior au fost plafonate şi preţurile la carburanţi şi ratele la creditele ipotecare.
Pentru a putea contracara inflaţia, plafoanele de preţ trebuie acceptate, a spus Nagy. „În ceea ce priveşte plafoanele la alimente, gama produselor cu un preţ plafonat ar putea fi extinsă, iar Guvernul va lua o decizie în acest sens în zilele următoare. Viitorul acestor plafoane de preţ va fi determinat de inflaţie, care nu a ajuns încă la nivelul maxim”, a apreciat oficialul ungar.
Potrivit lui Marton Nagy, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în octombrie, până la 21%, şi „ar putea să se apropie de 25% la finele anului, când este posibil să avem un punct de inflexiune”.
În luna septembrie, rata anuală a inflaţiei a trecut pragul de 20%, depăşind aşteptările analiştilor, în condiţiile în care a fost stimulată de o majorare de 35,2% a preţurilor la alimente şi un salt de 62,1% al preţurilor la energie, după ce Guvernul Orban a decis să reducă subvenţiile pentru facturile la utilităţi acordate unor gospodării.
Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteaptă ca inflaţia medie în Ungaria să ajungă anul viitor la 15%, de la un nivel de 14% preconizat pentru 2022, iar ritmul de creştere a preţurilor va continua să depăşească intervalul avut în vedere de Banca Naţională a Ungariei, 2%-4%, chiar şi în 2024.
Inflaţia accelerată şi deprecierea forintului până la un minim istoric a forţat deja Banca Naţională a Ungariei să modifice politica monetară la mijlocul lunii octombrie, când a decis în regim de urgenţă să introducă o dobândă de 18% la depozitele în forinţi.