Majorarea plafonului pentru plăţile în numerar constituie una dintre promisiunile din campania electorală a coaliţiei guvernamentale conduse de premierul Giorgia Meloni, care a ajuns la putere în urma alegerilor generale din 25 septembrie.
Noul plafon ar urma să intre în vigoare la începutul anului următor, potrivit proiectului de decret guvernamental consultat de Reuters.
Evaziunea fiscală este o problemă cronică în Italia, unde potrivit datelor Trezoreriei italiene evaziunea se ridică la peste 100 de miliarde de euro pe an.
Plăţile cu numerar sunt mai greu de urmărit decât plăţile electronice, astfel încât este mai probabil să fie utilizate în scopuri ilicite. Cu toate acestea, obligarea oamenilor să folosească cărţile de credit pentru achiziţii importante este o măsură nepopulară în unele segmente de populaţie, din motive ce ţin de libertate şi viaţa privată.
Decretul menţionat de Reuters, ce urmează să fie discutat de Cabinetul de la Roma la o şedinţă care va avea loc joi seara, include de asemenea un pachet de măsuri, cu o valoare de peste 9 miliarde de euro, pentru reducerea preţurilor la energie, creşterea producţiei de gaze naturale şi protejarea stocurilor înainte de venirea iernii.
Pe parcusul ultimilor 30 de ani, plafonul cu privire la plăţile cu numerar a fost progresiv scăzut, chiar dacă a atins un vârf de 12.500 de euro în perioada celor două guverne conduse de Silvio Berlusconi, al cărui partid, Forza Italia, face acum parte din coaliţia condusă de Giorgia Meloni. Înainte de venirea la putere a Guvernului Meloni acest plafon urma să fie coborât până la 1.000 de euro, începând de la 1 ianuarie 2023, de la 2.000 de euro în prezent.
În Europa, Grecia este cea mai strictă când vine vorba de plăţile cu numerar, cu un plafon de 500 de euro, în timp ce acelaşi plafon este stabilit la 10.000 de euro în Malta, Cehia sau Croaţia.