La bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze au crescut marţi cu până la 4,2% şi depăşesc de aproape patru ori nivelul obişnuit pentru această perioadă a anului, după ce gigantul rus a spus că o parte din gazele naturale care trec prin Ucraina şi sunt destinate Republicii Moldova sunt reţinute de Ucraina, scrie Agerpres.
Ruta din Ucraina este ultima conductă care mai transportă gaze naturale ruseşti spre Europa Occidentală, chiar dacă la niveluri mult reduse.
Într-un mesaj pe reţeaua Telegram, Gazprom a acuzat că până acum Ucraina a acumulat 52,52 milioane metri cubi de gaze naturale destinate Republicii Moldova. Dacă aceste dezechilibre vor persista, Gazprom a avertizat că va limita volumele de tranzit, începând cu data de 28 noiembrie ora 10 a.m., în conformitate cu cantitatea de gaze care nu ajunge la clienţii din Republica Moldova.
Dacă aceste reduceri ale livrărilor se vor confirma, vor veni tocmai într-un moment în care temperaturile sunt prognozate să coboare sub media acestei perioade şi retragerile din depozitele de gaze se intensifică. Livrările de gaze ruseşti spre Europa sunt deja la un nivel mult mai mic faţă de media multianuală şi majoritatea rutelor majore de tranzit, exceptând cea prin Ucraina, sunt închise.
Există îngrijorări în Europa că problemele cu Republica Moldova ar putea fi începutul unei opriri complete a livrărilor de gaze ruseşti. Cu toate acestea, Europa este acum într-o poziţie confortabilă, în condiţiile în care depozitele de gaze sunt aproape pline. Importurile mari de gaze lichefiate şi reducerea cererii de gaze din partea consumatorilor industriali, pe fondul preţurilor ridicate, au contracarat diminuarea livrărilor de gaze ruseşti.
Gazprom reduce cu 56,5% livrările de gaz către Republica Moldova
Compania rusă Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei ţări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova, relatează marţi agenţia EFE şi presa de peste Prut.
Secretarul de Stat în Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării regionale de la Chişinău, Constantin Borosan, a semnalat pe Facebook că Gazprom a rezervat capacităţi ferme de transport ale operatorului gazoductelor ucrainene pentru punctele de conexiune cu Republica Moldova numai pentru un volum de 5,7 milioane de metri cubi pe zi pentru perioada octombrie 2022 – septembrie 2023.
Prin urmare, începând din 1 decembrie livrările de gaze ruseşti pentru Republica Moldova vor scădea cu 56,5% faţă de volumul prevăzut în contractul pe care compania Moldovagaz l-a încheiat cu Gazprom, a indicat oficialul citat.
Gazprom a anunţat de la începutul lunii octombrie diminuarea livrărilor de gaze către Republica Moldova, respectiv numai 5,7 milioane de metri cubi pe lună, motivând această reducere prin disputele cu Chişinăul asupra plăţii gazelor şi refuzul operatorului ucrainean al conductelor de a oferi un ”serviciu integral” pentru transportul acestor gaze.
Potrivit Curţii de Conturi a Republicii Moldova, această ţară a acumulat o datorie de 590,8 milioane de dolari către Gazprom.
Într-un comunicat emis marţi, Gazprom a acuzat Ucraina că înmagazinează anumite volume de gaze naturale destinate Republicii Moldova. Potrivit furnizorului rus, volumul gazelor naturale destinate Republicii Moldova şi care intră în Ucraina este mult mai mare decât cel care este transmis într-un final consumatorilor moldoveni, relatează Deschide.md.
„Clarificăm acum toate aceste aspecte. Nu înţelegem care este învinuirea faţă de operatorul de transport din Ucraina. Este un aspect legat de punctele de interconectare, prin care sunt transportate gazele naturale”, a reacţionat secretarul de stat Constantin Borosan, conform aceleiaşi surse.
Confruntată cu reducerea livrărilor de gaze ruseşti, Republica Moldova a diminuat livrările de gaze către regiunea separatistă Transnistria, ceea ce a provocat şi suspendarea livrării de energie electrică din Transnistria, privând această regiune prorusă de venituri semnificative.
Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, împreună cu preşedintele consiliului suprem al regiunii separatiste, Alexandr Korsunov, au trimis o scrisoare comună secretarilor generali ai ONU şi OSCE, António Guterres şi Helga Schmid, în care avertizează asupra riscului unei crize umanitare.