UPDATE ora 21:50. Autoritatea de Supraveghere Financiară(ASF) a emis un comunicat privind noua legislație a pensiilor.
„Într-un moment critic în care constatăm creșterea riscului de piață cauzat de o volatilitate ridicată pe piețele financiare din Uniunea Europeană, marcate de deteriorarea echilibrelor macroeconomice generate de conflictul armat din Ucraina și de impactul pandemiei Covid-19, A.S.F. se concentrează pe misiunea sa de a supraveghea cu atenție evoluția pieței pensiilor private, de a înțelege și evalua corect riscurile nu numai la adresa investitorilor și participanților la fondurile de pensii private, dar și la adresa stabilității financiare la nivelul economiei naționale. Măsurile de reformare a legislației din domeniul sistemului pensiilor private sporesc capacitatea de supraveghere a Autorității, astfel încât activitatea fondurilor de pensii private să se desfășoare în condiţii de maximă siguranţă pentru participanţi. Totodată, prin actualizarea cadrului de reglementare în domeniul pensiilor private, vom impune o mai mare responsabilizare a administratorilor în ceea ce privește activitatea acestora, modificările fiind aduse pentru a asigura o protecție suplimentară a activelor fondurilor de pensii private, în beneficiul participanților la aceste fonduri.”, a declarat președintele ASF, în comunicatul amintit.
AICI puteți parcurge tot comunicatul
Autoritățile vor să determine administratorii de pensii private să fie mai precauți atunci când investesc banii celor 8 milioane de români care cotizează obligatoriu 3,75% din salariu, dar și să creeze posibilitatea de a vedea din timp atunci când apar probleme și să intervină în sprijinul contributorilor. Este principalul aspect care reiese dintr-un proiect de OUG gândit la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), adoptat de Guvern și analizat și de Economica . Autorii subliniază că acest act respectă prevederile PNRR.
Actul normativ își propune, de asemenea, să introducă mai multe sancțiuni pentru administratorii care încalcă legea, dar și un regim mai strict de verificare, autorizare și control al administratorilor. Nu în ultimul rând, investițiile riscante în capital privat, denumite private equity, sunt limitate la 1% din active și doar la România sau țările UE, cu posibilitatea ca procentul să urce la 3% doar în cazul în care sunt vizate companii unde acționar este statul român sau 5% dacă este vorba de proiecte prin PNRR.
Ordonanța modifică legea 411/2004, care reglementează funcționarea sistemului de pensii private și care are deja aspecte anacronice în contextul în care au trecut 14 ani de la lansarea sistemului și, în plus, întreaga lume trece prin schimbări majore, după cum susțin autorii. „Având în vedere dezvoltarea și evoluția sistemului de pensii private, pentru crearea unui cadru legal actualizat la cerințele și provocările existente, comparativ cu momentul demarării acestuia, se impune revizuirea cadrului de primar de reglementare „ subliniază documentul citat.
Reamintim că piața pensiilor private a suferit cele mai mari scăderi din istorie, după debutul rzăboiului din Ucraina, iar conturile românilor au scăzut substanțial ca valoare. Precizăm și că, în ultimele luni, randamentele au revenit pe plus, iar conturile au recuperat aproape integral scăderile.
O măsură importantă este introducerea în premieră a unui comitet special care să verifice modul în care sunt investiți banii contribuabililor.
Astfel, OUG prevede introducerea următoarei obligații: „ Consiliul este responsabil cu constituirea unui comitet de investiții și a unui comitet de remunerare care au obligaţia de a înainta anual acestuia sau ori de câte ori este cazul rapoarte privind activitatea desfășurată.”
De asemenea, arată documentul, se stabilește „obligația administratorului de a deține permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puțin 6 luni„.
Prioritate pentru investițiile strategice ale statului și mai ales pentru cele prin PNRR
Una dintre schimbările importante vizează și limitarea la 1% a investițiilor în private equity, în contextul volatilității lor crescute. Doar în situația în care fondurile investesc în companii strategice, la care acționar este statul român, procentul poate urca la 3% și chiar la 5%, dacă este vorba de proiecte prin PNRR.
Se introduce astfel “ posibilitatea alocării activelor fondurilor de pensii pilon II și Pilon III în investiţii private de capital (private equity) sub forma acţiunilor la societăţi din România, din state ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sau sub forma titlurilor de participare la fondurile de investiţii private de capital din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 1% din valoarea totală a activelor fondului de pensii; în situația în care statul român are dețineri sau participații în cadrul acestor entități, administratorul poate investi în aceste instrumente financiare, în procent de până la 3%, precum și dispoziții tranzitorii aplicabile deținerilor existente în prezent pentru investițiile deja efectuate în aceste instrumente financiare aflate în portofoliile fondurilor de pensii private, acestea putând fi păstrate pe întreaga perioadă de existență a societăților sau fondurilor de investiții private de capital, administratorii neputând efectua investiţii suplimentare contractelor aflate în derulare decât în condițiile investiționale stabilite prin noua soluție legislative”.
O prevedere specială este dedicate investițiilor prin PNRR. Procentul investit prin priate equity poate urca până la 5% în aumite condiții, pentru proiectele finanțate prin PNRR. “ Acest procent poate fi majorat până la 5% în situația în care statul român deține acțiuni sau participații în cadrul acestor entități, fondurile de investiții private de capital în care se investește sunt finanțate din fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și domeniile în care se realizează investiția sunt supuse aprobării Autorității de Supraveghere Financiară și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene; pentru investițiile în instrumente financiare în care statul român deține acțiuni sau participații în cadrul fondurilor de investiții private de capital finanțate din fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență normele privind condițiile/criteriile de realizare a plasamentelor de capital se stabilesc prin ordin comun al ministrului investițiilor și proiectelor europene și al președintelui Autorității de Supraveghere Financiară care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, prevede actul normative.
Comisioane semnificativ mai mici
Noua legislație prevede și eliminarea comisionului aplicat pe contribuții , dar și reducerea comisionului de administrare de la 0,5% din activul total la doar 0,2% pe lună. La acesta se mai adaugă un comision calculate în funcție de performanțele fondului, astfel:
“ 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflaţiei; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei”.
Cei șapte administratori de pensii au ajuns ” pe zero” după o perioadă cu scăderi substanțiale
Așa cum scria Economica în premieră, cei șapte administratori de fonduri de pensii de pilon II au recuperat în ultimele luni pierderile din prima parte a anului. Conturile participanților vor încheia probabil anul la același nivel la care l-au început.
AICI detalii despre performantele fondurilor și cum poți verifica câți bani ai
În sistemul de pensii private au mai rămas șapte administratori, concentrarea fiind ridicată atât la nivelul întregului sistem cât mai ales la vârf. Primele patru societăți de administrare, NN și Aegon din Olanda, Allianz din Germania și americanii e la Metropolitan Life, gestionează, prin fondurile lor, contrbuțiile a 5,8 milioane din cei 7,9 milioane de participanți. Societatea italiană Generali are în portofoliu 869 de cotizanți, BCR, deținută de austriecii de la Erste are 709 i francezii de la BRD sub 500.000. NN domină autoritar clasamentul, cu 2,1 milioane de clienți.