România are un potenţial uriaş pentru descoperirea de noi resurse-directorul Prospecţiuni

El a afirmat că România stă mult mai bine decât alte ţări europene la acest capitol. Există zăcăminte de aur în toată zona Munţilor Apuseni, iar resursele de cupru sunt mai mari decât în Polonia, unde recent a fost deschis un complex minier gigant.

În ceea ce priveşte sectorul de petrol şi gaze, există încă multe hidrocarburi convenţionale pe care le putem extrage înainte de a trece la cele neconvenţionale. Schultz consideră că dezbaterea din spaţiul public pe marginea utilizării fracturării hidraulice pentru extracţia gazelor de şist trebuie să aibă loc după ce se va stabili dacă există sau nu astfel de rezerve în România. El a precizat că în etapa de explorare nu se foloseşte fracturarea, însă a admis, totodată, că această tehnică poate cauza cutremure şi infiltrări de gaze în pânza freatică.

Prospecţiuni, din grupul de firme Tender, este un furnizor de servicii geologice şi geotehnice, care activează de peste 60 de ani în industria românească de petrol şi gaze. Compania a avut anul trecut vânzări de 72 de milioane de euro şi şi-a propus creşterea la 83 de milioane de euro în acest an şi 140 de milioane de euro în 2016.

AGERPRES: Ce istorie are ţara noastră în explorarea subsolului?

Gehrig Schultz: Cercetările seismice ale solului au început în România în anii 1930. România a avut printre primele echipe de cercetători din lume în acest domeniu şi aici există una dintre cele mai vechi hărţi seismice. Românii de-a lungul timpului au inventat echipamente precum cele care previn exploziile, altele folosite în rafinare şi tot felul de tehnologii inovative.

AGERPRES: Dar în ceea ce priveşte prezentul? Unde se află România în acest peisaj?

Gehrig Schultz: Peisajul e foarte diferit acum. În ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologică, multe s-au schimbat. Foarte multă tehnologie se bazează acum pe software, iar românii sunt extrem de prezenţi în acest sector. Există români în toate marile universităţi din lume, care lucrează în geofizică, există antreprenori români care au început afaceri în domeniu. Deci, aş spune că România este foarte bine reprezentată în sectorul dezvoltării de tehnologie înaltă, care a trecut de la construcţia de utilaje la cea de software.

AGERPRES: Care sunt pieţele unde Prospecţiuni este prezentă şi în ce constă, concret, activitatea companiei?

Gehrig Schultz: Pieţele pe care activăm sunt Europa, Africa de Nord, Africa de Vest şi Asia Centrală. Ceea ce facem de fapt este să folosim fizica pentru a vedea ce există în interiorul Pământului. Pământul are foarte multe caracteristici de care ne putem folosi pentru a vedea ce este în interiorul lui, fără a fora un puţ sau o mină. De exemplu, analizăm compoziţia apei pentru a vedea ce minerale sunt în zona respectivă sau, cum facem în Africa, luăm mostre din muşuroaiele făcute de termite, care aduc la suprafaţă nisip din subsol. Din aceste mostre putem detecta dacă exista aur, argint, tot felul de lucruri. De asemenea, facem măsurători ale câmpului magnetic al Pământului. De exemplu, dacă există un zăcământ de fier, câmpul magnetic al Pământului va fi modificat.

Putem măsura diferenţe ale câmpului gravitaţional. În Transilvania, unde există multă sare, gravitaţia este puţin mai mică deasupra sării, pentru că sarea nu este atât de densă. Deci unde găseşti cele mai mici valori ale gravitaţiei înseamnă că sarea e aproape de suprafaţă.

Gravitaţia ne ajută să stabilim ce anume se găseşte în subsol. Ceea ce facem în aproape toate cazurile este să trimitem unde sonore în subsol, care trimit înapoi un ecou pe care îl analizăm. Este ca la ecograf, aparatul trimite sunete, care revin, creează o imagine şi poţi vedea copilul. Noi facem asta detectând ce există la 5.000 – 6.000 de metri sub pământ. Dar e aceeaşi tehnologie. Ai o imagine a subsolului, de unde poţi trage concluzii unde poate fi petrol, gaz, apă. Apoi este treaba altuia să facă operaţiunile de extracţie.

AGERPRES: În România unde aveţi activităţi?

Gehrig Schultz: În aproape toată ţara. În nord, în zonele cu o producţie tradiţională de petrol, adică în Depresiunea Getică – zona dintre Ploieşti şi Craiova, în Transilvania, explorare în Banat, în Moldova. Acestea pentru petrol şi gaze. Astăzi avem o activitate foarte redusă în România pe zona de minerale, din păcate.

AGERPRES: Nu există potenţial?

Gehrig Schultz: Din contră, avem prea mult potenţial. Este vorba despre dezbaterile din spaţiul public, situaţia legală a unor companii care s-au închis, iar suprafeţele nu sunt încă accesibile pentru minerit, discuţii cu privire la protecţia mediului.

În România avem tot felul de minerale: aur, argint, plumb, zinc, stibiu, mercur, plus multe altele.

AGERPRES: Avem potenţial pentru aur şi în alte zone, în afară de proiectul de la Roşia Montană?

Gehrig Schultz: Da, sunt şi alte zone cu potenţial. Există mult aur în întreaga zonă Apuseni şi, de asemenea, în Baia Mare. Totodată, există un mare potenţial pentru cupru. Spre exemplu, Polonia a construit unul dintre cele mai mari complexuri de mine de cupru din lume şi nu are atâtea resurse pe care le are România.

AGERPRES: Dar în ceea ce priveşte potenţialul României de petrol şi gaze?

Gehrig Schultz: România produce cam 200.000 de barili de petrol pe zi şi mereu avem noi descoperiri în România. Au fost descoperirile spectaculoase din Marea Neagră, dar au fost câteva noi descoperiri interesante şi pe uscat. Dar există şi mai mult de descoperit aici.

AGERPRES: Hidrocarburi convenţionale sau neconvenţionale?

Gehrig Schultz: Da, există de ambele tipuri, dar există atâta petrol convenţional care mai poate fi descoperit în România până să trecem la resursele neconvenţionale. Ţara ar trebui să ştie resursele de care dispune, înainte de a face o dezbatere despre asta. Dacă ne întoarcem la exemplul cu doctorul, e ca şi cum te-ai certa cu soţia despre ce operaţie să faci înainte de a-ţi face o radiografie.

AGERPRES: Dezbaterea este dacă să folosim sau nu fracturarea hidraulică…

Gehrig Schultz: Da, dar va fi nevoie să o utilizăm? Nici nu ştim dacă rezervele sunt dovedite. În etapa de explorare nu se foloseşte fracturarea hidraulică.

AGERPRES: Dar ce implică etapa de explorare?

Gehrig Schultz: Metodele de explorare sunt aceleaşi pe care le folosim la orice fel de resursă, fie că suntem în căutarea apei sau a petrolului sau a gazelor. Trimitem unde de sunet, care vin înapoi, iar noi vedem, analizăm unde ar putea fi resursele. Nu există absolut nicio diferenţă între explorarea pentru resurse convenţionale sau neconvenţionale. În etapa de exploatare există diferenţe, la modul cum le extragi din pământ, dar la explorare, nu.

AGERPRES: Există informaţii că se utilizează această fracturare chiar şi acum, pentru petrolul şi gazele convenţionale…

Gehrig Schultz: Industria tradiţională de petrol şi gaze, inclusiv cea din România, utilizează fracturarea hidraulică de aproximativ 55 de ani.

AGERPRES: Ce înseamnă de fapt această fracturare?

Gehrig Schultz: Avem o rocă dură şi una poroasă. Ambele roci ar putea conţine petrol. Din roca poroasă, petrolul este uşor de extras, datorită numeroaselor canale pe care le conţine. Şi roca dură ar putea conţine petrol, dar nu există canale pe unde resursa să iasă la suprafaţă. Deci trebuie să le creăm noi. Sub o presiune foarte mare, pompezi apă în interior, iar acea apă va pătrunde în orice crăpătură ar exista, pentru a o forţa să se deschidă, apoi introduci nisip sau alte lucruri pentru a ţine crăpăturile deschise. Apoi petrolul va ieşi la suprafaţă prin acele crăpături. Aceasta este fracturarea. De obicei, acest lucru se întâmplă cam la 1.000 de metri sub pământ şi chiar la 3.000 de metri adâncime.

Aceasta este diferenţa între petrol convenţional şi neconvenţional. La cel convenţional, petrolul iese singur afară prin ceea ce numim pori, iar, în cazul celui neconvenţional, este vorba despre o rocă foarte densă pe care trebuie să o spargi ca să scoţi petrolul afară.

AGERPRES: Unde sunt riscurile acestei metode?

Gehrig Schultz: Problema acestei metode stă în etapa de construcţie. Problema intervine în momentul în care compania care forează aceste puţuri nu este atentă la ţevile pe care le pune în pământ sau la cimentul pe care îl toarnă în pământ pentru a proteja peretele puţului. Atunci, petrolul şi gazele se pot infiltra în pânza freatică, acolo pot exista riscuri. Cred că cel mai bun mod de a rezolva asta este ca Guvernul să fie atent să selecteze companii foarte serioase care să facă acest lucru şi, în al doilea rând, Guvernul trebuie să monitorizeze foarte atent activităţile, să fie sigur că acele companii au cele mai bune standarde.

AGERPRES: Există probleme şi în ceea ce priveşte substanţele injectate în aceste puţuri?

Gehrig Schultz: Nu sunt foarte familiar cu substanţele pe care le utilizează, dar ştiu că există tehnologie nouă care este curată şi există tehnologie care poate purifica apa care iese din puţuri.

AGERPRES: Există şi probleme legate de cutremure?

Gehrig Schultz: Pot fi. Au fost câteva cutremure cauzate de fracturare. Există aici două lucruri de discutat. Pot apărea mici curemure când injectezi apa în pământ sau cele legate de presiunea pe care o creezi. Al doilea tip de curemur poate apărea dacă în zona respectivă există o falie geologică, care va fi mişcată dacă injectezi apă în pământ, ceea ce este mult mai periculos.

Spre comparaţie cu cutremurul mare care a avut loc în România, de 7,7 grade pe scara Richter, cel mai mare cutremur care a fost asociat cu injectarea apei în pământ este de circa 5 – 5,5 grade.

AGERPRES: Unde, în Statele Unite?

Gehrig Schultz: Au fost unul în Statele Unite şi unul în Anglia de care ştiu, s-ar putea să fi existat mai multe. Cele mai multe cutremure cauzate de fracturare au în jur de 3 grade, ceea ce este ca atunci când stai pe marginea drumului şi trece un camion pe lângă tine. Deci acestea sunt circumstanţele, dar vestea bună este că poţi evita să faci acest lucru dacă ştii cum stau faliile. Un alt lucru la care lucrează Uniunea Europeană este un standard pentru motorizarea fracturărilor şi, dacă există indicii că un cutremur s-a întâmplat, chiar dacă este foarte mic, atunci se va opri injectarea apei. Guvernul poate juca aici un rol important prin reglementarea acestui sector, fie pe partea de petrol şi gaze, fie pe partea de mediu. Spre exemplu, din câte ştiu, Marea Britanie gestionează acest sector pe partea de mediu.

AGERPRES: Potenţialul de resurse neconvenţionale este proporţional cu cel al resurselor tradiţionale?

Gehrig Schultz: Da.

AGERPRES: Deci este adevărat că, din moment ce am avut o producţie de resurse tradiţionale pentru mult timp, ar trebui să avem şi gaze neconvenţionale?

Gehrig Schultz: Nu chiar… Doar pentru că există gaze convenţionale nu înseamnă că există şi neconvenţionale. Însă cumva provin din acelaşi tip de rocă. Deci rocile care au generat atâtea hidrocarburi în România ar putea genera şi resurse neconvenţionale, dar nu neapărat. Şi pot fi resurse comerciale sau nu.

AGERPRES: Derulaţi în acest moment astfel de activităţi?

Gehrig Schultz: Nu, noi facem doar măsurători fizice pentru a vedea ce este în pământ.

AGERPRES: Inclusiv pentru Chevron (companie care şi-a exprimat interesul pentru a extrage gaze de şist în România – n.r.)?

Gehrig Schultz: Lucrăm cu oricine vrea să facă studii pentru a vedea ce este în pământ.

AGERPRES: Dar în acest moment aveţi un contract cu Chevron?

Gehrig Schultz: Da, avem.

AGERPRES: Care sunt planurile de viitor ale companiei Prospecţiuni?

Gehrig Schultz: Am bugetat vânzări de 83 milioane de euro în acest an, faţă de 72 de milioane anul trecut, şi suntem pe punctul de a depăşi această ţintă. Avem un plan să continuăm creşterea, iar obiectivul este să ajungem la 140 de milioane de euro venituri anuale la finele anului 2016.

Ne aşteptăm ca piaţa românească să fie foarte activă în perioada 2014-2015. De asemenea, vom continua extinderea şi în afara ţării, în Maroc şi Georgia. Totodată, negociem câteva contracte acum în Asia Centrală şi în estul Africii. Am început şi un nou business, să culegem date inclusiv din puţurile săpate, pentru a se înţelege mai bine ce potenţial există în acea sondă. Am început acest nou business în acest an, încă nu avem toate echipamentele necesare, dar acest segment ar putea ajunge la 20% din activităţile noastre în timp.AGERPRES