Bogdan Neacşu, preşedinte CEC Bank şi ARB: În 2023 va continua tendinţa de încetinire la nivelul creditelor pentru investiții și creditelor ipotecare.

Cum apreciaţi evoluţia băncii în 2022? Atât din punct de vedere al profitabilităţii cât şi din punct de vedere al provocarilor generate de majorarea dobanzilor, de razboiul din Ucraina si escaladarea inflaţiei?

Bogdan Neacşu: 2022 se apropie de sfârșit. Și, după provocările ridicate de pandemie, mi-aș fi dorit să fie un an de revenire la normalitate, de reașezare a lucrurilor pe un făgaș normal, mai liniștit. Dar n-a fost să fie…
Nu mă așteptam ca atât de repede să fim loviți de noi provocări: 2022 ne-a adus conflictul din Ucraina, criza prețurilor la energie, creșteri ale inflației și dobânzilor – nu doar în România, ci la nivel global, cum nu s-au mai văzut în ultimii 40 de ani.
Sunt situații cu care nu ne-am mai confruntat. Inflație și dobânzi de 20-30% și chiar mai mult s-au mai văzut în România în primul deceniu de tranziție, însă ce este nou este inversarea de trend și faptul că am trecut de la o perioadă cu inflație la un nivel redus și relativ stabilă, la o ascensiune rapidă a prețurilor, combinată cu perspectiva unei recesiuni.

Se vorbeşte despre o încetinire bruscă a economiei în 2023, atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional. Cum vedeţi evolutia CEC Bank si a sistemului bancar în general în 2023?

Bogdan Neacşu: În ultimele luni am asistat la o frânare a creditării, ceea ce este normal în contextul creșterii dobânzilor. Tendința va continua și în 2023, iar încetinirea va fi vizibilă preponderent la nivelul creditelor pentru investiții și creditelor ipotecare. Și mai puțin în zona de finanțare a activității curente. Asta nu înseamnă că nu vom mai vedea deloc proiecte de investiții. Vor fi în continuare multe proiecte în zona energiei verzi și agricultura este un alt domeniu cu potențial..

Pe segmentul economisirii, după doi ani de creșteri record, lucrurile s-au schimbat în 2022. Pe de-o parte, n-am mai fost într-o perioadă cu restricții. În anii de pandemie, depozitele au crescut și pentru că nu s-au mai cheltuit bani în restaurante, pentru vacanțe… Și, pe de altă parte, au crescut și prețurile, ceea ce a avut repercusiuni asupra ratei de economisire. Dar, în același timp, oamenii sunt mai prudenți și sunt mai preocupați să aibă un fond pentru zile negre și pun de-o parte. La CEC Bank am fost pro-activi pe segmentul economisirii. Am fost printre primele bănci care au început să majoreze dobânzile și am făcut-o de câte ori a fost nevoie, astfel încât să avem o ofertă competitivă în piață și sprijinim acest obicei al economisirii. Avem acum dobânzi până la 8,5% la depozite, față de maxime de 3,5% la începutul anului. Chiar dacă la nivelul sistemului bancar, în toamnă am văzut o primă scădere a depozitelor de la o lună la alta, în octombrie, cred că astfel de evoluții vor fi punctuale, influențate sezonier și că pe 2023 vom avea, per ansamblu, o creștere a depozitelor, e drept mai mică decât în anii trecuți.

Există posibilitatea ca, în contextul modificărilor macroeconomice, CEC Bank să îşi schimbe strategia? Există posibilitatea să încercaţi abordări ale unor nişe noi de clienţi?

Bogdan Neacşu: Vrem să dezvoltăm un model de afaceri omnichannel, în care produsele și serviciile CEC Bank pot fi accesate atât prin rețeaua fizică de unități – cea mai extinsă din România (peste 1 000), cât și prin canalele digitale ale băncii- 100% online, fără drumuri la bancă.
CEC Bank este una dintre puținele bănci cu capital românesc, cu o prezentă fizică extinsă – peste 1 000 de unități, inclusiv în mediul rural, iar strategia noastră este să devenim banca de casă pentru toți clienții noștri, fie că sunt persoane juridice sau clienți persoane fizice.
Digitalizarea este în prezent unul dintre principalii vectori de creștere și suntem foarte activi în această zonă, cu proiecte care vizează atât sistemele interne, cât și la modul în care clienții interacționează cu banca.

Cum vedeti evoluţia creditării anul viitor? Mai mult focus pe retail, imobiliar sau IMM si corporate?

Bogdan Neacşu: Chiar dacă la un nivel mai redus, nevoia de finanțare va exista. Rolul nostru este acela de a asigura finanțare acolo unde este nevoie, în economie, evident cu menținerea unei abordări prudente și responsabile. Și în a doua jumătate a anului viitor, există premisele unei temperări a inflației, ceea ce se va reflecta și la nivelul dobânzilor.

Pentru anul următor, pe zona de companiilor, vedem câteva industrii care au potențial de creștere, cum ar fi domeniul IT&C care este o zonă în care România s-a făcut remarcată. Și este un domeniu care a crescut foarte mult în contextul pandemiei pentru că există cerere pentru digitalizarea și automatizarea afacerilor, inclusiv cu companii care s-au impus la nivel internațional. Și am văzut inclusiv noi la CEC Bank beneficiile. Un alt domeniu este industria auto, Dacia ajungând să devină un brand recunoscut la nivel mondial. Agricultura este un alt domeniu în care vedem mult potențial.

Un alt domeniu cu potențial de creștere îl reprezintă zona energiei, mai exact energia verde unde există o cerere în creștere pentru tot ce înseamnă energie verde / fotovoltaice.

În perioade de reașezare economică, de obicei cererea pe retail scade și cred că este și responsabilitatea noastră ca bănci să sprijinim business-urile care creează valoare adăugată în economie.

Cum vedeți dobânzile, atât pe zona de depozite, cât și pe cea de credite?

Bogdan Neacşu: Este normal ca dobânzile să crească în perioade cu inflație ridicată. Este un principiu din manualele de economie. Pe de-o parte, dobânzile ridicate au rolul de a tempera consumul, frânând astfel spirala inflaționistă și, pe partea de economisire, de a atrage resurse necesare investițiilor, încurajând domeniile cu randamente ridicate.

Dobânzile au început să crească din a doua jumătate a anului, în linie cu evoluțiile inflaționiste. Vestea bună este că aceste creșteri s-au temperat. Dobânzile interbancare (robor la 3 luni), a intrat pe un trend descrescător de la începutul lunii noiembrie, în ciuda majorării ratei de politică monetară și în prezent a coborât de la maxime de 8,2% spre 7,6%. Aceste evoluții se vor reflecta cu o oarecare întârziere în dobânzile percepute de la clienți, întârziere care ține de reglementări – în cazul IRCC de exemplu, apare o întârziere de până la 6 luni între dobânzile interbancare și cele aplicate la clienți. Deci, va fi mai greu, înainte să fie mai bine: IRCC va mai înregistra o creștere cu circa 1,6 puncte procentuale la începutul anului, dar sper ca spre sfârșitul anului să revină pe un trend descrescător.
În ceea ce privește dobânzile la depozite, noi de exemplu le-am crescut de la 3,4% la începutul anului trecut la 8,5% în prezent. Și vedem concurență sporită în piață pentru atragerea de resurse de la clienți.

Anul viitor vor ajunge la scadenţă multe din programele de creditare acordate cu garanţii guvernamentale şi chiar acele suspendări la rate pentru clienţii persoane fizice. Vedeţi posibilă o creştere a creditelor neperformante la nivelul băncii dvs şi la nivelul sistemului bancar?

Bogdan Neacşu: Rata creditelor neperformante a scăzut de la 3,35% la începutul anului, până la 2,82%. În prezent, avem un alt nivel de norme prudențiale și reglementări, sunt lecții pe care le-am învățat de la precedenta criză financiară. Dacă la criza din 2010, vedeam frecvent grade de îndatorare peste 50%, care se duceau și spre 70-80% și când dobânzile au crescut, mulți debitori au intrat în incapacitate de plată. În prezent, în majoritatea cazurilor, acum nu mai sunt situații în care ratele să aibă ponderi covârșitoare în salarii – pot ajunge la maximul 40-45% în cazul creditelor ipotecare. Deci, la actualele grade de îndatorare, creșterile de dobânzi evident vor afecta venitul disponibil, dar nu cred că sunt un pericol pentru capacitatea de plată la scală largă.

Va aşteptaţi la o scădere sau o incetinire a ritmului de crestere a profitabilităţii băncii si a sistemului bancar anul viitor comparativ cu anul acesta?

Bogdan Neacşu: Sistemul bancar este solid și cu un nivel adecvat și capitalizare și lichiditate. Și venim după o perioadă de 3 ani cu rezultate foarte bune, iar parte din profiturile obținute în această perioadă au fost utilizate și pentru capitalizare. Iar în 2022, rezultatele băncilor sunt influențate în mod pozitiv de creșterea veniturilor din dobânzi. Probabil vom vedea un vârf în ultimul trimestru al anului, în condițiile în care abia din octombrie s-au reflectat la nivelul creditelor persoane fizice, prin IRCC, creșterile de dobânzi din vară. Dacă dobânzile vor intra pe un trend descrescător în cea de-a doua jumătate a lui 2023, probabil nu vom mai vedea profituri atât de mari. Iar potențialul rămâne în continuare în zona de digitalizare, eficientizare, care permit băncilor să serviseze mai bine clienții cu costuri mai mici.