„În zona Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, sunt trei proiecte importante care au legătură cu transplantul. Unul este dosarul electronic al pacientului, un proiect pe bani europeni – România nu cheltuie niciun ban pentru acest proiect. Proiectul-pilot trebuie să se încheie în martie 2014. Cred că este un proiect important pentru că atunci când vom avea un dosar electronic pentru fiecare pacient din România va fi mult mai uşoară conectarea cu Registrul de transplant pe care îl pregăteşte Ministerul Sănătăţii”, a declarat, marţi preşedintele CNAS, prezent la conferinţa „Transplant, pacientul în stare post transplant şi viaţa cotidiană a acestuia”, organizată de Asociaţia Transplantaţilor din România.
Cel de-al doilea proiect menţionat de Buşoi este cel al cardului naţional de sănătate, „cel mai important al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”. Preşedintele CNAS a spus că acest proiect are şi „o valenţă specială şi pentru programul de transplant”, întrucât va conţine informaţii privind opţiunea pacientului de a deveni sau nu donator de organe.
„Ştiu că acest lucru se va face potrivit legii, se va verifica la momentul transplantului. Cred însă că simplul fapt că medicul de familie va întreba pacientul dacă ar fi de acord să devină donator este un pas important pentru acţiunea în sine”, a adăugat preşedintele CNAS.
Buşoi a vorbit apoi despre programul medicaţiei post transplant derulat de CNAS, precizând că acesta nu a avut probleme în finanţare, dar că susţine întru totul abordarea ministrului Sănătăţii Eugen Nicolăescu ca toate programele să fie gestionate de Ministerul Sănătăţi.
Ministrul Eugen Nicolăescu a anunţat, marţi, la aceeaşi conferinţă, că toate programele de sănătate vor fi, din 2014, reorganizate, astfel încât să nu mai fie împărţite între Ministerul Sănătăţii şi CNAS. Astfel, toate programele vor fi gestioate de minister, în timp ce CNAS se va ocupa de contractare şi finanţare.