Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 08.00 (06.00, ora României), iar primele rezultate parţiale vor fi cunoscute la puţin timp după închiderea lor, la ora locală 19.00 (17.00, ora României), potrivit Comisiei Electorale Centrale.
„Alegerile prezidenţiale se desfăşoară în mod activ”, s-a felicitat şeful Comisiei Electorale Centrale, Mazahir Panahov, după începerea votului.
Însă opoziţia denunţă un val de reprimare înainte de alegeri, în care s-au înscris zece candidaţi pentru funcţia de preşedinte a acestei foste republici sovietice din Caucazul de Sud.
Campania electorală a fost aproape invizibilă în această ţară bogată în hidrocarburi, afişele ocupând doar locuri agreate, în timp ce televiziunea naţională, puternic controlată, a tratat foarte puţin scrutinul.
– Ilham Aliev este considerat drept câştigător cert
Preşedintele în exerciţiu Ilham Aliev, în vârstă de 51 de ani, este considerat drept câştigător cert în alegerile prezidenţiale, ultimele sondaje acordându-i 80% din intenţiile de vot, cu mult în faţa celorlalţi nouă candidaţi.
Aliev, care l-a succedat pe tatăl său în 2003 şi a fost reales în 2008 pentru un al doilea mandat de cinci ani, după care a reuşit în 2009, prin referendum, să anuleze restricţia constituţională ce limita la două numărul mandatelor prezidenţiale exercitate consecutiv, nu a depus eforturi prea mari pentru a-şi face campanie.
Susţinătorii săi afirmă că rezultatele economice pe care le-a obţinut vorbesc în locul său.
Graţie miliardelor de dolari proveniţi din vânzarea petrolului, nivelul de viaţă în această ţară de puţin peste zece milioane de locuitori s-a îmbunătăţit cu regularitate în ultimii ani, pe măsură ce Azerbaidjanul devenea un furnizor de hidrocarburi tot mai important pentru Europa.
Înainte de Ilham Aliev, tatăl său Gaidar Aliev, fost membru al KGB (serviciile secrete sovietice) şi al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a condus Azerbaidjanul aproape fără întrerupere în perioada 1969-2003.
Aproape 52.000 de observatori locali şi internaţionali vor supraveghea desfăşurarea alegerilor, la care aproximativ cinci milioane de alegători sunt chemaţi la urne.
„Desigur, voi vota pentru preşedintele nostru actual Ilham Aliev”, a declarat Rizvan Samedov, în vârstă de 25 de ani, director de marketing. „Sub conducerea sa, ţara sa dezvoltat cu adevărat”, a adăugat el.
Samaia Alekperova, cadru didactic, va vota pentru candidatul comun al opoziţiei. „Mi-am pierdut încrederea în autorităţile actuale”, a spus ea.
– Opoziţia denunţă o campanie de represiune
Opozanţii au denunţat o campanie de represiune înaintea scrutinului, cu numeroase arestări şi legi adoptate pentru a reduce la tăcere orice critică, inclusiv pe Internet.
Puterea a reprimat un val de proteste în acest an, mai ales în oraşul Ismailli, unde revoltele au durat timp de mai multe zile în jurul clădirilor oficiale.
Amnesty International a denunţat o „spirală a represiunii”, cu o zi înainte de prezidenţiale, care a vizat „ONG-uri, presa, grupuri critice şi prodemocraţie, dar şi partide de opoziţie”.
De obicei divizată, opoziţia, care în mare parte a boicotat alegerile din 2008, a reuşit în mai să se înţeleagă în vederea susţinerii unui candidat comun.
Iniţial opoziţia l-a propus pe scenaristul Rustam Ibraghimekov, însă Comisia Electorală Centrală a respins candidatura sa, motivând că deţine cetăţenie dublă, rusă şi azeră. Astfel opoziţia a fost nevoită să-l prezinte pe istoricul şi fostul deputat Jamil Hasanli.
Acesta din urmă, care a mobilizat mii de susţinători în timpul mitingurilor, a promis să demisioneze, în cazul în care va eşua, la doi ani după alegeri, să instaureze în Azerbaidjan un sistem parlamentar.
În timpul scurtelor apariţii la dezbateri, Hasanli, în vârstă de 61 de ani, l-a acuzat pe Ilham Aliev că a favorizat corupţia şi a apreciat că doar prin fraudă ar putea să-şi asigure victoria.
„Dacă alegerile vor fi libere, democratice şi oneste, le voi câştiga, nu am niciun dubiu”, a afirmat Hasanli pentru AFP.
Guvernul a respins acuzaţiile opoziţiei şi, în pofida prezenţei observatorilor europeni, critica faţă de scrutin riscă să fie redusă, din cauza importanţei strategice a hidrocarburilor azere pentru occidentali.
Regimul azer a reuşit până în prezent să păstreze un echilibru între clienţii săi occidentali şi marele său vecin din nord, Rusia.
Experţii estimează totuşi că, odată ce veniturile din petrol vor scădea, iar noile câmpuri gazeifere sunt abia în curs de pregătire pentru a fi exploatate, Ilham Aliev ar putea avea dificultăţi în a stăpâni nemulţumirea provocată de corupţie şi inegalităţi.