Cele mai mari zece pensii de serviciu civile sunt încasate de magistraţi. Cea mai mare depăşeşte 50.000 de lei lunar din care zero lei în funcţie de contributivitate

Clasamentul celor mai mari 20 de pensii de serviciu civile e dominat de magistraţi, după cum puteţi citi, in extenso, în tabelul de mai jos.
Pensiile de serviciu civile sunt formate dintr-o cotă plătită din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) şi dintr-o cotă plătită din Bugetul de Stat.

Cota din pensie plătită din BASS e partea din pensie cuvenită beneficiarului strict în funcţie de contribuţia virată la sistemul asigurărilor sociale, pe parcursul carierei sale şi reprezintă pensia pentru limită de vârstă.

Cota din pensie plătită din Bugetul de Stat reprezintă diferenţa dintre pensia stabilită prin legi speciale şi pensia cuvenită strict în funcţie de principiul contributivităţii (cea plătită din BASS).

Pensiile de serviciu sunt plătite integral de la Bugetul de Stat pentru beneficiarii care nu au încă vârsta standard de pensionare. Concret, pensia de serviciu a românilor care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă se suportă doar din Bugetul de Stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Din acel moment, partea de pensie stabilită funcţie de cât a contribuit fiecare beneficiar e plătită din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, iar diferenţa până la nivelul pensiei de serviciu, care a fost stabilită prin legi speciale, e plătită din Bugetul de Stat, au răspuns pentru Economica.net oficialii CNPP la o solicitare mai veche despre subiect.

Algoritmul prin care se stabileşte pensia magistraţilor e detaliat la articolul 82 din Legea 303/2004, cu modificările ulterioare:

Articolul 82

Alineatul (1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alineatul (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

(3) De pensia de serviciu prevăzută la alineatul (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alineatul (1) pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în aceste funcții.

(4) Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alineatele (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alineatul (1), fără a o putea depăși.

(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alineatele (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.

Algoritmul prin care se stabileşte pensia piloţilor şi a celorlalţi beneficiari ai Legii 223/2007 – cu modificările şi completările ulterioare – e detaliat prin Legea 83 din 2015 care completează Legea 223. Amintim în continuare câteva dintre cele mai importante articole din Legea 83/2015 cu privire la stabilirea pensiilor de serviciu:

Art. 42^1. – (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist beneficiază de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii de pensionare:

a) piloţi, însoţitori de bord/membri ai echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutişti şi personalul de inspecţie în zbor, care au vârsta de minimum 50 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist;

b) navigatori, mecanici şi/sau ingineri de bord naviganţi, operatori radionaviganţi, ingineri de recepţie şi control aeronave şi ingineri de recepţie şi control mijloace PNA-TC, care au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 25 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist.

(2) Vechimea în activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist prevăzută la alineatul (1) nu cuprinde perioadele suplimentare de vechime acordate pentru activitatea desfăşurată în grupele I şi a II-a de muncă, respectiv în condiţii deosebite sau speciale de muncă.

Art. 42^2

(1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 42^1 alineatul (1) are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

(2) Venitul total brut realizat într-o lună, care stă la baza calculului pensiei de serviciu de către casele teritoriale de pensii, reprezintă suma veniturilor prevăzute la articolul 42 literele a), b), c) şi e) şi va fi menţionat în documentul emis de către angajator, pe răspunderea acestuia.

(3) Pentru fiecare an complet care depăşeşte vechimea minimă în activitate prevăzută la articolul 42^1 alineatul (1) se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din media veniturilor totale brute prevăzute la alineatul (1), fără a depăşi 100% din baza de calcul prevăzută la alineatul (1).

Art. 42^3 – Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 42^1 şi care la data cererii de pensionare nu mai deţin calitatea de personal aeronautic civil navigant profesionist, procentul prevăzut la art. 42^2 alin. (1) se aplică la media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, în baza prezentei legi, de către tot personalul aeronautic civil navigant profesionist aflat în activitate, corespunzător ultimei funcţii la bord deţinute de persoana în cauză pe tipul respectiv de aeronavă civilă. Această medie va fi menţionată în documentul emis de către angajator, pe răspunderea acestuia, potrivit art. 42^2 alin. (2).

Art. 42^4

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordată personalului aeronautic civil navigant profesionist potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice, considerându-se îndeplinite condiţiile necesare deschiderii dreptului de pensie. La determinarea punctajului mediu anual se are în vedere stagiul complet de cotizare corespunzător anului, respectiv lunii în care se deschide dreptul de pensie, prevăzut de legislaţia în vigoare privind sistemul de pensii publice.
(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul de pensii publice, se acordă cuantumul cel mai avantajos.
(3) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul de pensii publice se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii.

Economica.net nu face judecăţi de valoare despre oportunitatea şi moralitatea acordării pensiilor de serviciu.