„Anul acesta vom face tot posibilul să dăm în trafic minimum 126 km drum de mare viteză și câteva obiective de investiții principale și contăm, bineînțeles, pe menținerea unei mobilizări bune din partea antreprenorilor, dar și pe creșterea acesteia, acolo unde nu este la un nivel optim”, a transmis secretarul de stat.
Acesta se referă la finalizarea următoarelor proiecte:
– Autostrada Bucureștiului A0 – Lot 1 Sud: 16,93 km
– Autostrada Bucureștiului A0 – Lot 2 Sud: 16,32 km
– Autostrada Bucureștiului A0 – Lot 2 Nord: 19 km
– Autostrada Transilvaniei A3 Nușfaĺău-Suplacu de Barcău: 13,55 km
– Autostrada Transilvaniei A3 Chețani-Câmpia Turzii: 15,69 km
– Legătură Centura Oradea cu Autostrada A3 (Biharia): 12,46 km
– DX12 Craiova-Piteşti Tronson 3: 31,75 km
– Pasajul rutier Berceni
– Pasajul rutier Olteniței – Popești-Leordeni
– Pasajul denivelat superior DN 21 – Drajna
– Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila și drumurile de legătură
Oficialul din Transporturi a mai anunțat și cinci premiere pentru infrastructura rutieră din România în 2023, și anume:
1. 1000 de kilometri dați în trafic: depășim borna de 1000 km de autostradă dați în trafic. România are, în prezent, 994 km de drumuri de mare viteză. „Știu că a durat mult, mult prea mult, dar trendul ascendent din ultimii 3 ani în ceea ce privește investițiile în infrastructura rutieră, ne permite să spunem că vom atinge borna de 2000 km până în anul 2030”, estimează Scrioșteanu.
2. Toți cei aproximativ 320 kilometri ai Autostrăzii Ploiești – Pașcani (Autostrada Moldova – A7) vor fi în execuție până în primăvara acestui an, ceea ce înseamnă că numai aici vor fi 13 șantiere deschise.
3. 1000 de kilometri cu contract de execuție lucrări: la finalul anului 2023 depășim și borna de 1000 km de drumuri de mare viteză cu contract de execuție pentru lucrări. „Pe lângă cei 554km drum de mare viteză contractați pentru execuție până acum, anul acesta vom mai semna contracte de execuție pentru încă aproximativ 680 km (405 sunt deja in licitație)”, anticipează secretarul de stat.
4. Primul tronson de autostradă la care ca începe construcția în zona montană și care prevede și construcția unui tunel de autostradă cu o lungime de 1,3 km: Lotul 4 Țigveni – Curtea de Argeș al Autostrăzii Sibiu – Pitești. Autostrada Sibiu-Pitești este cel mai important proiect de infrastructură rutieră și, totodată, cu cele mai complexe lucrări, având în vedere dificultatea dată de zona montană în care se află traseul autostrăzii, fiind și prima trecere la nivel de autostradă peste Carpați.
5. Depășim 50 de șantiere deschise pentru execuția proiectelor majore de infrastructură rutieră în toată țara.
„Din poziția de coordonator al infrastructurii rutiere din România, împreună cu directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, sunt bucuros că 2022 a fost al treilea an consecutiv pe care l-am închis cu rectificare bugetară pozitivă”, a mai spus Scrioșteanu.
Prin rectificare bugetară pozitivă, acesta se referă la suplimentarea sumelor alocate inițial de către Guvernul României pentru infrastructura de transport, în condițiile în care în ultimii 10 ani (până în 2019) au fost doar rectificări bugetare negative, luându-se bani de la transporturi. Doar rectificările bugetare pozitive din 2020 – 2022 au însumat +4,8 miliarde lei.