Decizia miniştrilor din cele 28 de state membre a fost luată în unanimitate.
„Este o zi importantă, întrucât creează o bază legală a acestui mecanism, acum putem începe să lucrăm concret, să facem angajări, să închiriem un sediu”, a declarat Jorg Asmussen, membru în conducerea Băncii Centrale Europene (BCE).
Rolul de supraveghere a băncilor revine BCE, care va fi exercitat asupra băncilor din zona euro, dar şi a instituţiilor financiare din celelalte state comunitare care vor dori să participe.
Mecanismul va deveni operaţional în noiembrie 2014, a precizat ministrul de Finanţe din Lituania, Rimantas Sadzius, a cărui ţară deţine preşedinţia UE.
Înainte de a exercita rolul de supraveghere a băncilor din zona euro, BCE va face o „fotografie” exactă a calităţii activelor acestora, prin analiza bilanţului, cuplată cu teste de rezistenţă, care vot fi finalizate anul viitor.
Iminenţa acestor verificări a provocat temeri legate de necesitatea unor noi recapitalizări ale băncilor.
Comisarul pentru Afaceri Economice Olli Rehn a spus că dacă evaluarea bilanţului unei bănci va arăta nevoia de finanţare, procedura de susţinere va avea loc într-o ordine clară. Astfel, vor fi solicitaţi acţionarii, creditorii privaţi şi abia apoi autorităţile neţionale şi, dacă va fi necesar, cele europene, respectiv Mecanismul European de Stabilitate (MES).
Mecanismul ar putea acorda împrumuturi indirecte sectorului bancar, prin intermediul statelor, aşa cum s-a întâmplat deja în cazul Spaniei, a explicat preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem.
Ministrul francez Pierre Moscovici a arătat că în luna iunie a fost luată decizia care să permită MES să recapitalizeze direct băncile.
Dijsselbloem a avertizat însă că, într-o primă etapă, finanţarea directă a băncilor prin MES va avea loc doar în circumstanţe excepţionale, condiţiile şi modalităţile de a face acest lucru urmând să fie precizate mai târziu.
Până la sfârşitul acestui an, miniştrii europeni trebuie să se pună de acord şi în privinţa celui de-al doilea pilon al uniunii bancare, „mecanismul unic de decizie”, care va hotărî soarta băncilor ameninţate de faliment.
Miniştrii sunt de acord că decizia trebuie luată urgent, pentru ca Parlamentul European să poată adopta textul înainte de alegerile europene din 2014, dar pentru aceasta trebuie depăşite multe diferenţe, preferabil înainte de Crăciun.
Germania are mai multe obiecţii faţă de proiectul propus de Comisia Europeană, inclusiv legate de baza juridică.
„Trebuie să luăm decizii cât mai curând cu putinţă”, a declarat marţi ministrul de Finanţe Wolfgang Schauble.
Germania contestă şi faptul că CE ar urma să fie învestită cu dreptul de a decide soarta unei bănci.
Mecanismul de decizie ar trebui să dispună şi de un fond finanţat direct de sectorul bancar, potrivit proiectului Comisiei.
Franţa susţine propunerea, dar Germania preferă înfiinţarea unei reţele de fonduri naţionale.
Miniştrii europeni trebuie să rezolve şi problema ţărilor care vor să participe la uniuna bancară, dar care nu fac parte din zona euro, astfel încât acestea să fie tratate într-o manieră echitabilă.
Dezbateri vor avea loc şi asupra numărului de bănci care vor fi supuse mecanismului unic de decizie, fiind posibil ca într-o primă etapă să fie incluse doar marile bănci, a sugerat preşedintele Eurogroup.