În acelaşi timp, 20% dintre respondenţi au afirmat că resursele alocate au fost semnificativ mai mari decât în anii precedenţi, în ciuda incertitudinilor economice şi a creşterii costurilor operaţionale.
Conform cercetării, schimbările climatice se află în top trei priorităţi pe agenda echipelor de conducere ale companiilor, la mică distanţă după contextul economic şi înaintea unor arii precum inovaţia, atragerea talentelor, problemele din lanţul de aprovizionare sau tensiunile geopolitice, mai arată studiul.
În cursul anului trecut, cele mai multe organizaţii au resimţit efectele schimbărilor climatice, mai ales în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare şi accesibilitatea resurselor (46%), unele modificări în obiceiurile de consum ale clienţilor (45%), reglementările în domeniul ESG – Environment, Social, Governance (42%) şi daunele provocate de fenomenele meteorologice extreme (41%).
Totodată, şase din zece executivi (61%) sunt de părere că schimbările climatice vor influenţa semnificativ strategiile şi operaţiunile companiilor în următorii trei ani.
Principalele părţi interesate (stakeholders) care pun presiune pe organizaţii să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice sunt: echipele de top management, autorităţile de reglementare, guvernele şi clienţii (câte 68%), investitorii (66%), societatea civilă (64%), angajaţii (64%), al căror rol în această zonă devine tot mai important, precum şi competitorii din piaţă (59%), reiese din studiul Deloitte.
În schimb, numai jumătate dintre companiile participante la studiu menţionează relaţia cu băncile şi condiţiile de creditare printre factorii care le determină să acţioneze în sens climatic.
Potrivit sursei citate, printre modificările implementate de organizaţii în activitatea cotidiană pentru a combate efectele schimbărilor climatice se regăsesc: folosirea materialelor mai sustenabile (59%), folosirea mai eficientă a energiei (59%), organizarea de cursuri pentru angajaţi pe tema schimbărilor climatice (50%), reducerea deplasărilor de serviciu (50%) şi dezvoltarea de produse şi servicii cu efecte reduse asupra mediului (49%).
În viziunea executivilor, beneficiile directe şi imediate ale măsurilor de limitare a schimbărilor climatice ţin în principal de brand şi de reputaţie (52%) şi mai puţin de potenţiale noi venituri din categorii inovatoare de business în economia „verde” a viitorului (29%), de creşterea valorii activelor (25%) sau de robusteţea şi longevitatea afacerii (23%). Pe de altă parte, 19% dintre cei chestionaţi consideră că aceste măsuri sunt prea costisitoare, în timp ce 24% văd un impediment în faptul că efectele acţiunilor de sustenabilitate rămân dificil de măsurat.
De asemenea, aproape jumătate dintre companii (46%) susţin că tranziţia justă, adică protejarea categoriilor dependente climatic, fie acestea regiuni, industrii sau categorii sociale, este un criteriu foarte important în elaborarea strategiilor de sustenabilitate, iar companiile din zona Asia-Pacific, din Africa de Sud şi din Orientul Mijlociu se declară extrem de preocupate (65%) de rezilienţa pieţelor locale.
Mai mult, executivii din Emiratele Arabe Unite (64%), Germania (58%) şi Franţa (55%) atrag atenţia asupra accesului precar şi tot mai costisitor la resurse şi materii prime.
Studiul Deloitte „CxO Sustainability Report 2023” a fost realizat în rândul a peste 2.000 de executivi de top din 24 de ţări, cu scopul de a analiza atitudinea şi acţiunile companiilor legate de sustenabilitate, într-o perioadă marcată de numeroase crize suprapuse.