Aderarea comună a celor două ţări nordice rămâne „prima opţiune”, dar „în mod evident trebuie să evaluăm situaţia, dacă s-a întâmplat ceva care înseamnă că pe termen lung Suedia nu mai poate merge mai departe”, a afirmat şeful diplomaţiei Pekka Haavisto la televiziunea publică YLE, judecând însă că este „prea devreme pentru a lua o poziţie”.
Printre altele, Haavisto a spus că este nevoie de o pauză de câteva săptămâni în discuţiile dintre Finlanda, Suedia şi Turcia cu privire la planurile celor două ţări nordice de a se alătura alianţei militare NATO.
„Este nevoie de o pauză înainte de a reveni la discuţiile în trei şi să vedem unde suntem (…) după situaţia curentă, aşa că nu ar trebui să se tragă încă concluzii”, a declarat el pentru Reuters într-un interviu telefonic.
„Cred că va fi o pauză de câteva săptămâni”, a adăugat el.
Preşedintele Turciei a spus luni că Suedia nu ar trebui să se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după un protest lângă Ambasada Turciei din Stockholm în weekend inclusiv arderea unei copii a Coranului.
Arderea unui Coran de către un extremist de dreapta în timpul unei manifestaţii autorizate de poliţie sâmbătă lângă ambasada Turciei la Stockholm a stârnit proteste puternice din partea Ankarei şi în lumea musulmană.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că Suedia nu mai poate conta pe „sprijinul” Ankarei după acest incident, care se adaugă altuia provocat de un video cu militanţi prokurzi la mijlocul lunii ianuarie.
Aceste proteste sunt un „obstacol” pentru candidaturile la NATO şi „manifestanţii se joacă cu securitatea Finlandei şi a Suediei”, a deplâns marţi Haavisto.
„Concluzia mea este că va exista o întârziere (pentru unda verde a Turciei), care cu siguranţă va dura până la alegerile din Turcia de la mijlocul lunii mai”, a mai spus el.
Spre deosebire de cazul Suediei, Turcia a arătat în ultimele luni că nu are obiecţii majore faţă de intrarea Finlandei în NATO.