Cele două state nordice sunt candidate la statutul de membre ale alianţei nord-atlantice de anul trecut, după invazia rusă în Ucraina.
Candidatura Suediei este însă blocată din mai de Turcia, iar relaţiile bilaterale s-au deteriorat şi mai mult în urma unor manifestări anti-turce recente la Stockholm. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni Suedia să nu se aştepte la sprijinul Ankarei pentru aderarea la NATO, după ce în capitala suedeză a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran.
Marţi, ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavis, a declarat că țara sa ar trebui să ia în considerare opţiunea de a adera la NATO fără Suedia.
Aderarea comună a celor două ţări nordice rămâne „prima opţiune”, dar „în mod evident trebuie să evaluăm situaţia, dacă s-a întâmplat ceva care înseamnă că pe termen lung Suedia nu mai poate merge mai departe”, a afirmat şeful diplomaţiei Pekka Haavisto la televiziunea publică YLE, judecând însă că este „prea devreme pentru a lua o poziţie”.
Printre altele, Haavisto a spus că este nevoie de o pauză de câteva săptămâni în discuţiile dintre Finlanda, Suedia şi Turcia cu privire la planurile celor două ţări nordice de a se alătura alianţei militare NATO.
„Este nevoie de o pauză înainte de a reveni la discuţiile în trei şi să vedem unde suntem (…) după situaţia curentă, aşa că nu ar trebui să se tragă încă concluzii”, a declarat el pentru Reuters într-un interviu telefonic.
Citește și: