“Proiect de decizie și raport privind acordarea Autorizaţiei de înfiinţare pentru realizarea noii capacităţi energetice „Sistem stocare energie electrică în baterii, pentru acoperirea rezervei de 1%, reglaj primar al parcului eolian Fântânele Vest”, solicitate de societatea TOMIS TEAM SA;
Proiect de decizie și raport privind acordarea Autorizaţiei de înfiinţare pentru realizarea noii capacităţi energetice „Sistem stocare energie electrică în baterii, pentru acoperirea rezervei de 1%, reglaj primar al parcului eolian Cogealac Grădina”, solicitate de societatea OVIDIU DEVELOPMENT SA”.
Cele două proiecte de decizie ar urma să fie adoptate în ședința Comitetului de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energei (ANRE), care va avea loc în data de 25 ianuarie.
Cele două firme sunt de fapt titularele parcului eolian CEZ din Dobrogea, de 600 MW, cel mai mare parc eolian de uscat din Europa, care este acum în proprietatea australienilor de la MIRA, după ce aceștia au cumpăra activele CEZ din România. Așadar, australienii cer ANRE să le permită instalarea de baterii în parcul eolian și, dacă au ajuns în această etapă, probabil că procedurile lor interne de montare a bateriilor sunt destul de avansate.
Din ce înțelegem din enunț, se pare că se vor instala capacități de stocare de 6 MW, echivalente cu 1% din capacitaea parcului, pentru a se asigura rezerva de reglaj primar. Cu alte cuvinte, proprietarii parcului ar dori să utilizeze baterii pentru a îndeplini această cerință legală, de asigurare a reglajului primar. Potrivit normativelor, rezerva de reglaj primar este “Rezerva care trebuie să fie mobilizată automat şi integral în maxim 30 de secunde, la o abatere cvasistaţionară a frecvenţei de plus/minus 200 mHz de la valoarea de consemn şi trebuie să ramână în funcţiune pe o durată de minim 15 minute dacă abaterea se menţine”.
Capacitățile de stocare în baterii sunt aproape inexistente în România, cu o singură excepție, a portughezilor de la EDP, care au montat câte o baterie de 1 MW, la un parc eolian și la unul fotovoltaic. Demersul celor de la MIRA de acum se poate explica prin două cauze. Prima ar fi reglementarea. Abia în această lună ANRE a emis un ordin de aprobare a Normei tehnice „Cerințele tehnice de racordare la rețelele electrice de interes public pentru instalațiile de stocare a energiei electrice și procedura de notificare pentru racordare a instalațiilor de stocare a energiei electrice”. Al doilea ar fi banii, sau mai precis posibilitatea lor de a finanța parțial investiția în baterii din fonduri publice. În 28 noiembrie 2022, Ministerul Energiei lansa “procedura de depunere a proiectelor pentru obținerea finanțării pentru investiții în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii)”, cu finanțare din PNRR. Bugetul total al schemei este de 103 milioane de euro.
Potrivit specialiștilor din piață consultați de noi, costul unei baterii de 1 MW este acum de circa 500.000 de euro.