Propus de guvernul social-democrat în exerciţiu, planul prevedea delocalizarea centrelor de primire în afara Uniunii Europene.
Legea, adoptată în iunie 2021, prevedea ca solicitanţii de azil să fie trimişi într-un centru dintr-o altă ţară, care nu a fost numită, în timpul administrării dosarului, unde ar fi putut rămâne chiar şi atunci când ar fi obţinut statutul de refugiat.
Discuţiile sunt în derulare, în special cu Kigali, însă pentru moment au fost suspendate.
„Nu începem negocieri în acest moment pentru crearea unui centru de primire danez în Rwanda”, a explicat Dybvad într-un interviu pentru cotidianul Altinget.
„Este un nou guvern. Nu renunţăm la această ambiţie, însă avem un proces diferit”, a explicat el.
Programul guvernului de centru-stânga şi centru-dreapta rezultat din alegerile legislative din noiembrie ia în considerare crearea unui centru de primire în afara Europei „în cooperare cu UE sau un anumit număr de ţări”.
Este o schimbare pentru social-democraţi, care au acuzat până acum colaborarea europeană lentă şi sinuoasă pe aceste chestiuni.
„O abordare mai extinsă are sens pentru noi deoarece există o mişcare în mai multe ţări europene”, a explicat ministrul danez.
„Sunt mulţi cei care încep să militeze pentru o politică de azil mai strictă în Europa”, a spus el.
În Danemarca, influenţa extremei-drepte din ultimii peste 20 de ani a înăsprit poziţia privind migraţia.
Deşi conduce un partid social-democrat de centru-stânga, premierul în exerciţiu Mette Frederiksen a fost susţinătorul unui obiectiv „zero refugiaţi” în această ţară scandinavă de la sosirea sa la putere în 2019.
Cu tot mai multe iniţiative de a descuraja sosirile şi obţinerea cetăţeniei daneze, Danemarca a fost în 2020 prima ţară din Europa, şi a rămas până acum singura, care a retras permisul de şedere pentru refugiaţi sirieni din regiunea Damasc, pe motiv că situaţia de acolo este suficient de sigură. danemarca,