Rezultatele studiului arată că nivelul redus al investiţiilor în cea mai mare economie europeană va persista anul viitor.
Dezinteresul companiilor germane pentru investiţii pe plan local reprezintă una dintre principalele probleme ale cancelarului Angela Merkel, care încearcă să formeze o nouă coaliţie de guvernare după ce a câştigat cel de-al treilea mandat consecutiv la conducerea guvernului.
Mulţi politicieni şi economişti sperau că nivelul scăzut al investiţiilor este determinat de incertitudini privind alegerile generale, însă indicatorul nu a revenit după încheierea scrutinului.
Companiile sunt descurajate de la investiţii în Germania în principal din cauza evoluţiei slabe a vânzărilor pe plan local şi în Europa, investitorii anticipând că situaţia nu se va îmbunătăţi în următorii ani. Cheltuielile de capital din Germania au scăzut aproape de minime istorice ca procent din PIB, notează WSJ.
Costurile ridicate de producţie şi incertitudinea persistentă privind supravieţuirea pe termen lung a zonei euro sunt de asemenea evocate de multe companii, potrivit sondajului efectuat de WSJ în rândul corporaţiilor blue-chip din Germania. Managerii se referă mai ales la preţul ridicat al energiei în Germania, faţă de tarifele din SUA sau economiile emergente din Europa.
La sondaj au participat 19 dintre cele mai mari companii germane nefinanciare listate la bursă, printre care BMW, Siemens şi Adidas.
Faptul că investiţiile în Germania şi în zona euro sunt trase în jos de perspectivele slabe de creştere a vânzărilor sugerează că liderii de la Berlin „plătesc preţul” pentru politica de austeritate adoptată în contextul crizei, care a redus cererea la niveluri de depresie, scrie publicaţia americană.
Guvernul Merkel a fost criticat de mulţi economişti şi de unii lideri politici europeni pentru insistenţa cu care a promovat măsurile de austeritate în Europa, dar şi pentru politicile de îmbunătăţire a competitivităţii economice prin reducerea costului muncii.
În absenţa unor măsuri de stimulare în Germania şi alte economii „sănătoase” din Europa, care să compenseze pentru declinul din sudul continentului, economia europeană se confruntă cu o criză de cerere ce frânează revenirea regiunii după criza financiară.
Majoritatea companiilor intervievate au arătat că intenţionează să investească mai mult în ţări emergente şi în Statele Unite decât în Germania sau Europa.
În cazul grupului BMW, majoritatea planurilor de investiţii sunt concentrate în Statele Unite, Brazilia şi China. În Europa, grupul are în vedere numai creşterea producţiei de automobile marca Mini prin intermediul unui contractor din Olanda.
Gigantul Henkel, din industria chimică, notează că va investi acolo unde există potenţial de creştere a vânzărilor pe termen lung.
„Este corect să presupunem că, în multe cazuri, această strategie favorizează pieţele emergente”, a declarat pentru WSJ purtătorul de cuvânt al Henkel, Wulf Klüppelholz.
Cu toate acestea, există semne timide că investiţiile marilor companii germane au încetat să scadă. Cheltuielile pe utilaje şi echipamente industriale au crescut cu 0,9% în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni ale anului, prima evoluţie pozitivă din ultiele 18 luni, potrivit institutului federal de statistică.
Totuşi, chiar şi în cazul unei creşteri a investiţiilor în Germania în acest an faţă de 2012, indicatorul se va menţine sub nivelul din 2011 şi este departe de cifrele înregistrate înaintea crizei financiare care a început în 2008.
„Situaţia se stabilizează, dar nu vom vedea un boom al investiţiilor în Germania”, a declarat pentru WSJ Jörg Zeuner, economistul şef al băncii de dezvoltare KfW.
Apetitul scăzut pentru investiţii nu caracterizează numai marile corporaţii. Numeroasele companii de capitalizare medie sunt de asemenea mai interesate să-şi extindă capacitatea pe pieţele internaţionale, unde vânzările sunt în creştere, potrivit Camerei pentru industrie şi comerţ din Germania, DIHK.
„De câţiva ani, firmele de mărime medie sunt mai dispuse să investească în străinătate decât pe plan local”, spune un economist din cadrul camerei de comerţ.
Dacă nivelul scăzut al investiţiilor persistă, Germania riscă să piardă avantajul competitiv al întregului sector industrial, avertizează Ralph Wiechers, economistul şef al federaţiei VDMA, care reprezintă peste 3.000 de companii de capitalizare medie.
Majoritatea companiilor care au răspuns sondajului WSJ intenţionează să menţină sau să majoreze investiţiile anul viitor, însă cheltuielile planifiate la nivel local se rezumă la întreţinerea şi conservarea facilităţilor de producţie, fără extinderi sau modernizări semnificative.
Grupul energetic RWE nu are în plan investiţii în Germania, acuzând politica de tranziţie către energii regenerabile în detrimentul celor convenţionale. Putătorul de cuvânt al RWE, Annett Urbaczka, acuză „extinderea necoordonată şi rapidă a fotovoltaicelor”, sprijinite de subvenţii guvernamentale.
RWE generează electricitate în principal în centrale pe gaz şi cărbune sau în reactoare nucleare, resurse care au ieşit din graţiile populaţiei şi politicienilor din Germania. Guvernul derulează un plan prin care va scoate din uz toate reactoarele nucleare din ţară până în 2022.
Asociaţia patronală din industria chimică, VCI, alături alte confederaţii industriale, cere guvernului german să ia măsuri pentru a opri creşterea preţurilor la energie, în caz contrar multe companii având intenţia de a transfera producţia în străinătate. Industria germană plăteşte în prezent cu 30% mai mult pentru energie electrică decât în urmă cu 5 ani, potrivit datelor Goldman Sachs.
În acelaşi timp, interesul companiilor străine pentru investiţii în Germania este în declin. Investiţiile străine directe în Germania au scăzut anul trecut la 5,1 miliarde euro, faţă de 58,6 miliarde euro în 2007, potrivit datelor băncii centrale.
Investiţiile directe efectuate de companii germane în străinătate sunt în stagnare din 2009, în jurul nivelului de 50 miliarde euro pe an.