„Vom avea nevoie să ieşim în piaţă, vom avea nevoie de împrumuturi, dar, dată fiind, să spun, dinamicitatea pieţei, date fiind presiunea inflaţionistă cât şi creşterea ratelor dobânzilor, acest mix de finanţare trebuie să fie foarte, foarte atent ales şi trebuie, până la urmă, să fie optim pentru finanţarea proiectului Neptun Deep.
Astfel, de la început, chiar din momentul achiziţiei, noi ne-am făcut de atunci planurile în ceea ce priveşte finanţarea viitoare. Pe baza tuturor informaţiilor pe care le-am avut în acel moment, am luat în calcul un mix de finanţare prin care să emitem şi bonduri pe termen mediu şi lung, moneda urmând a fi evaluată ulterior(…) Acum, în continuare ne uităm la toate mixturile de finanţare, ne uităm la spread-urile eventuale pe care emisiunile de bonduri ar putea să fie faţă de benchmark-ul aferent. Nu, nu văd neapărat o problemă pe termen lung a finanţării, dată fiind poziţia dominantă a companiei pe piaţa din România şi până la urmă generarea de profit pe care o avem la acest moment”, a spus Popescu la o conferinţă privind piaţa de fuziuni şi achiziţii.
El a precizat că, în acest moment, Romgaz şi OMV Petrom estimează, cu totul, investiţii de circa 4 miliarde de euro în Neptun Deep, şi a subliniat că tranzacţia prin care Romgaz a preluat participaţia ExxonMobil în acest proiect este una istorică pentru statul român şi a presupus o muncă susţinută pe o perioadă destul de lungă.
„S-a întins undeva la mai mult de un an şi jumătate.(…) Şi această tranzacţie a fost bazată până la urmă pe strategia de dezvoltare a companiei, care a dorit creşterea portofoliului de resurse şi rezerve atât onshore, cât şi offshore. Această tranzacţie a fost prinsă şi în programul de guvernare şi a urmat toate aprobările corporative atât ale statului român, cât şi ale companiei.
Pentru o companie de stat, nu cred că era normal să punem doar angajaţii companiei să lucreze, fără o experienţă în M&A, şi mai ales pe o asemenea tranzacţie. Deci, utilizarea consultanţilor şi ajutorul pe care l-am primit atât de la consultanţii fiscali, consultanţii financiari, consultanţii juridici, au fost clar definitorii pentru tranzacţie, cât şi orele de muncă şi efortul depus. Trebuie să înţelegem că un an şi jumătate o echipă din Romgaz a lucrat mai mult de 12-14 ore pe zi împreună cu consultanţii externi pentru a putea ajunge la aceste rezultate”, a explicat directorul Romgaz la conferinţa organizată de Deloitte şi ZF.
Acesta a reiterat că, pe parcursul tranzacţiei, consultanţii au fost Deloitte, pe partea de evaluare şi pe partea de fiscal, pe legea engleză Casa de avocatură Dentons, iar pe legea română Suciu Popa.
„Să ştiţi că nici alegerea consultanţilor nu a fost deloc uşoară. A fost o alegere pe care a trebuit să o facem foarte, foarte atent. Am încercat să-i găsim pe cei mai buni din branşă, să ne susţină, şi trebuia să avem grijă şi ca aceştia să nu fie în conflict de interese cu celelalte două mari companii implicate în tranzacţie, ceea ce nu e deloc uşor, mai ales luând în calcul mărimea vânzătorilor”, a precizat Popescu.
Directorul Romgaz a subliniat că, în ceea ce priveşte finanţarea, aceasta a decurs foarte bine, a fost făcută in-house şi în timpul finanţării societatea a avut consultanţă juridică şi financiară.
„A fost până la urmă un proces competitiv, unde fiecare bancă a venit cu the best offer.(…) Băncile au încercat să ofere cea mai bună dobândă pentru a se califica, deci interes pentru finanţare clar a fost. A fost acoperită de mai multe ori suma cu care noi am ieşit în piaţă pentru a fi finanţată şi rezultatul este clar. Dar a fost şi un context de piaţă. Vorbim de un context de piaţă unde presiunile inflaţioniste abia apăruseră. Vorbim de un context de piaţă unde nu începuse războiul şi contextul de piaţă a fost în acel moment favorabil finanţării. Ştiţi foarte bine că lichiditatea pe piaţă de la finalul lui 2021 era mult, mult mai ridicată decât este acum. Ratele de dobândă în zona euro şi Euribor-ul erau încă negative. Deci, oricum ne aşteptam la o dobândă cvasi zero sau aproape de intervalul de jumătate de procent”, a mai explicat Răzvan Popescu.
Referitor la alte planuri de achiziţii ale Romgaz, el a precizat că o companie „de acest nivel şi de această magnitudine” trebuie să fie activă în piaţă, trebuie mereu să privească în jur.
„Dacă va exista o oportunitate în vederea creşterii portofoliului de resurse şi de rezerve, care până la urmă este baza oricărei companii din oil&gas, normal că suntem atenţi, dar până la urmă orice investiţie pe care o facem trebuie să fie viabilă economic, cu un grad înalt de return of investments. Deci, clar, ne uităm, ne uităm în jur dacă apare ceva, dar orice ar apărea trebuie să fie economic viabil şi trebuie să se încadreze până la urmă şi în planurile ulterioare pe care le avem în vederea dezvoltării Neptun Deep”, a punctat şeful Romgaz.
Acesta a adăugat că strategia societăţii este creată în vederea continuării dezvoltării portofoliului de resurse, dar cu mare accent şi pe atenuarea efectelor generate de schimbările climatice, cu concentrarea pe hidrocarburi reziliente. De aceea, compania doreşte să investească în energie verde şi, momentan, vrea să înceapă cu un parc solar.
Romgaz a finalizat în august 2022 preluarea ExxonMobil România, care deţine 50% din perimetrul de gaze de mare adâncime Neptun Deep.
OMV Petrom deţine restul de 50% din Neptun Deep şi este operatorul perimetrului.
În zăcământul de mare adâncime Neptun Deep s-ar putea afla 100 de miliarde de metri cubi de gaze, iar decizia finală de investiţii pentru extragerea acestor gaze ar putea fi luată la mijlocul acestui an, conform Christinei Verchere, CEO al OMV Petrom.