„Ne aflăm în prezent într-o fază delicată care reflectă relaţiile turbulente (americano-egiptene). A spune altceva nu ar fi cinstit”, a afirmat ministrul citat de către presa locală.
Statele Unite au „recalibrat” la 10 octombrie ajutorul lor – 1,5 miliarde de dolari dintre care 1,3 miliarde reprezentând ajutor militar – ca răspuns la represiunea sângeroasă la adresa susţinătorilor preşedintelui islamist Mohamed Morsi destituit de către armată la 3 iulie.
Washington a oprit astfel livrarea echipamentelor grele şi asistenţa financiară pentru guvern „în aşteptarea unor progrese credibile către o guvernare civilă aleasă democratic”. Cairo a denunţat o „decizie greşită”.
Pentru Fahmy, care se declară „deloc surprins de ultima decizie americană”, „problema a început cu mult înaintea” acestui anunţ.
„Vine din faptul că Egiptul s-a bazat pe ajutorul american de 30 de ani, alegând calea uşoară în loc să îşi diversifice variantele. (Aceasta) le-a făcut pe Statele Unite să creadă că Egiptul se va conforma mereu politicilor şi obiectivelor sale”, a subliniat el.
Anunţul american rămâne „simbolic” şi nu trebuie, conform experţilor, să aibă un impact major, deşi speculaţiile se multiplică asupra faptului că Egiptul ar putea să se îndrepte către alţi furnizori precum Rusia, China sau Franţa.
Militarii l-au destituit la 3 iulie pe primul preşedinte ales democratic al Egiptului după proteste de amploare pentru înlăturarea sa. Ulterior armata a instalat un guvern civil, însă puterea se află în mâinile conducătorului armatei, generalul Abdel Fattah al-Sissi.
Autorităţile duc o represiune implacabilă împotriva islamiştilor, care s-a soldat cu peste 1.000 de morţi şi mii de arestări.
Statele Unite, evident jenate de faptul că Egiptul este aliatul lor cheie în regiune, nu au calificat niciodată destituirea lui Morsi drept „lovitură de stat”, ceea ce le-ar fi constrâns legal să pună capăt ajutorului, însă au condamnat o represiune „regretabilă”.