Protest la Roşia Montană: Cei 33 de mineri blocaţi în subteran în septembrie, din nou în mină

Minerii, angajaţi ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, sunt îmbrăcaţi în salopete şi poartă căşti cu lămpaş.

În paralel, la intrarea în galerie, aproximativ 300 de oameni, angajaţi ai companiei miniere, rude ale minerilor şi localnici, protestează cerând aprobarea proiectului de la Roşia Montană.

Preşedintele Sindicatului Viitorul Mineritului Roşia Montană, Cristian Albu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că minerii intraţi în subteran în jurul orei 15.30 vor rămâne acolo aproximativ două ore, acesta fiind un gest simbolic şi un protest paşnic prin care solicită aprobarea proiectului minier şi locuri de muncă.

„Condamnăm acţiunile anti-sociale şi anti-româneşti ale ONG-urilor protestatare împotriva locurilor de muncă în minerit. Cerem acestor ONG-uri să înceteze cu provocările şi violenţa! Este inadmisibil ca un cetăţean al statului român, care este şi demnitar, să fie atacat cu pietre de protestatari (ministrul Culturii, Daniel Barbu – n.r.). Condamnăm atitudinea protestatarilor care instigă la violenţă în protestele anti-Roşia Montană!”, a spus Cristian Albu.

El a adăugat că oamenii din Roşia Montană vor să transmită faptul că în Munţii Apuseni moţii susţin mineritul.

„Vom lupta pentru dreptul nostru la locuri de muncă şi la o viaţă decentă, la noi acasă, din minerit. Cerem românilor solidaritate cu soarta noastră! Avem nevoie de locuri de muncă, avem nevoie de dezvoltarea zonei, avem nevoie de pace şi linişte”, a afirmat Albu.

În 11 septembrie, 22 de mineri s-au blocat în subteranul galeriei Cătălina-Monuleşti de la Roşia Montană, alţi 11 angajaţi ai companiei RMGC alăturându-li-se două zile mai târziu.

În seara de 15 septembrie, toţi cei 33 de angajaţi ai RMGC au ieşit din galerie după o vizită a premierului Victor Ponta, care le-a promis că le va aduce Comisia parlamentară.

În după-amiaza aceleiaşi zile, aproape două mii de persoane din ţară au mers la Roşia Montană pentru a-şi manifesta solidaritatea cu cei 33 de angajaţi ai RMGC blocaţi în subteran.

În 22 septembrie, cei 33 de mineri au coborât din nou în subteran, la Roşia Montană, pentru un protest de câteva ore, cerând aprobarea proiectului minier, ei fiind susţinuţi la suprafaţă de 250 de persoane.

Parlamentarii din Comisia specială pentru proiectul de lege privind Roşia Montană au mers în judeţul Alba, în 25 septembrie.

Senatorul Darius Vâlcov, preşedintele Comisiei speciale parlamentare pentru Roşia Montană, spunea, după ce a vizitat o parte din obiectivele din zonă, că va fi o decizie foarte greu de luat pentru că, indiferent care va fi aceasta, vor exista supărări.

Membrii comisiei s-au întâlnit şi cu reprezentanţii opozanţilor faţă de proiect, la Câmpeni, peste 1.000 de persoane protestând atunci în faţa restaurantului în care a avut loc întâlnirea. Participanţii la întâlnire i-au informat pe membrii Comisiei speciale parlamentare Roşia Montană că se opun proiectului minier deoarece îl consideră periculos, iar pe de altă parte afacerile şi vieţile lor ar fi afectate dacă ar începe exploatările.

Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară, dar şi peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

Manifestanţii cer ca Parlamentul să respingă proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană şi să interzică, prin lege, folosirea cianurilor în activităţile miniere din România, Guvernul să respingă, prin hotărâre, în regim de urgenţă, acordul de mediu, Roşia Montană să fie inclusă pe lista tentativă a României pentru includerea în patrimoniul UNESCO şi demisia premierului Victor Ponta şi a celor patru iniţiatori ai proiectului de lege: miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu.

Protestele au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre dezbatere.

Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania Roşia Montană Gold Corporation „este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit”.

Conform acestuia, exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.