Peste 51.000 de cetăţeni extracomunitari muncesc în România. Majoritatea sunt din Nepal, Turcia, Sri Lanka şi lucrează ca muncitori necalificaţi – analiză

O analiză Economica.net bazată pe datele pe care le-am obţinut de la Inspectoratul General pentru Imigrări arată care sunt profilurile cetăţenilor extracomunitari care muncesc în ţara noastră.

51.580 de oameni din afara UE aveau permise de şedere în ţara noastră, în scop de angajare, la sfârşitul anului 2022, potrivit informaţiilor comunicate pentru Economica.net de către oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Cei mai mulţi străini care lucrează în ţara noastră provin din Nepal, Turcia şi Sri Lanka, arată datele obţinute de Economica.net de la IGI.

Spre comparaţie, la sfârşitul anului 2021, aproape 33.200 de cetăţeni extracomunitari au avut permise de şedere în ţara noastră, în scop de angajare, conform informaţiilor comunicate pentru Economica.net de către oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Cei mai mulţi cetăţeni extracomunitari, aduşi la muncă în ţara noastră, trăiesc şi muncesc în Bucureşti, Constanţa, Ilfov, potrivit informaţiilor obţinute de Economica.net de la oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări.

Peste 64% dintre cei aproape 52.000 de cetăţeni străini care au permise de şedere în scop de angajare în România lucrează în posturi de muncitor necalificat în construcţii, agricultură, industria prelucrătoare, reiese din analiza Economica.net pe baza datelor obţinute de la IGI.

Majoritatea cetăţenilor extracomunitari care au permis de şedere în scop de angajare în România au vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, arată informaţiile primite de Economica.net de la IGI.

Context

Executivul le va permite angajatorilor să aducă la muncă în România un număr maxim de 100.000 de noi lucrători din afara UE în cursul anului 2023, la fel ca în anul 2022, potrivit HG 1.448 din 2022, despre care Economica.net a scris, pe larg, în octombrie anul trecut.
Acesta e cel mai ridicat nivel al contingentului de noi lucrători extracomunitari care pot fi admişi pe piaţa muncii din anul 2014 încoace. Menţinerea contingentului de noi lucrători străini la cel mult 100.000 de oameni în 2023 e răspunsul găsit de guvern la problema complexă a numărului mare de locuri de muncă refuzate sau nedorite de români.
În primele şapte luni din anul 2022 am avut aproape 190.000 de locuri de muncă pe care nu le-au vrut românii, pentru că multe dintre ele întreţin spirala sărăciei în muncă, după cum Economica.net a arătat prin analizele publicate în ultimii ani.
Pentru cele aproape 190.000 de posturi Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă din ţară au eliberat angajatorilor adeverinţă privind forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, document cerut de Inspectoratul General pentru Imigrări pentru obţinerea avizului favorabil pentru încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României (prin străini înţelegem cetăţeni din afara UE, Spaţiului Economic European şi Elveţiei).

Motivele pentru care cetăţenii români refuză aceste locuri de muncă sunt complexe. Pe de o parte, unele dintre locurile de muncă pentru care angajatorii nu găsesc forţă de muncă locală sunt prost plătite, fără perspective de promovare, implică volum mare de muncă, sunt departe de casă şi întreţin spirala sărăciei în muncă, după cum Economica.net a arătat deja în analizele noastre despre subiect.
Pe de altă parte, unii dintre oamenii care se califică să ocupe aceste posturi declarate în mod repetat drept vacante aleg ori să muncească sezonier în străinătate, ori se întreţin prin munca în propria gospodărie, ori deschid o mică afacere.

În acest context, cea mai profitabilă soluţie găsită de guvernele care s-au perindat la conducerea ţării la problema complexă a locurilor de muncă refuzate de români e creşterea contingentului de noi cetăţeni extracomunitari care pot fi aduşi la lucru în România.
Cetăţenii extracomunitari, aduşi la muncă în ţara noastră, lucrează mult, eficient, iar veniturile câştigate în ţara noastră sunt mai mari decât cele încasate în ţara lor de origine pentru aceeaşi muncă.

Citeşte şi: