Gina Mendez-Miro, o juristă de 49 de ani, a obţinut sprijinul a 54 de senatori din 100 şi va deveni judecător în tribunalul federal din Puerto Rico.
Potrivit Constituţiei americane, preşedintele numeşte pe viaţă judecătorii Curţii Supreme şi judecătorii federali. Revine apoi camerei superioare a Congresului să confirme această alegere printr-un vot.
Democraţii deţin controlul Senatului de doi ani, iar Joe Biden a putut obţine validarea candidaţilor săi într-un ritm accelerat. El va putea continua să o facă până la sfârşitul mandatului său pentru că alegerile din noiembrie au consolidat poziţia partidului său în Senat.
Având grijă să consolideze diversitatea profilurilor, Joe Biden a ales trei sferturi femei şi doar o treime persoane albe, conform American Constitution Society.
El a făcut să intre, pentru prima oară în istorie, o afro-americană, Ketanji Brown Jackson, în Curtea Supremă.
Mendez-Miro este „prima judecătoare federală LGBT numită în Puerto Rico”, subliniază într-un comunicat şeful senatorilor democraţi Chuck Schumer.
„Cu cât tribunalele noastre vor reflecta mai mult ţara, în termeni de origine şi de experienţă, cu atât încrederea în ele va fi mai solidă şi pe termen lung”, a justificat el.
Este o inversare a situaţiei în raport cu politica lui Donald Trump: în patru ani, fostul preşedinte republican numise în tribunalele federale peste 230 de judecători, dintre care trei sferturi erau bărbaţi şi 85% persoane albe.
Criteriul său de alegere era să fie placul alegătorilor săi conservatori. Astfel, Trump promisese să aleagă magistraţi care să se opună avortului, să apere dreptul de a purta armă şi libertăţile religioase.
El a lăsat astfel o amprentă durabilă asupra sistemului judiciar, ale cărei efecte sunt resimţite în special la Curtea Supremă. După reînnoirea unei treimi a judecătorilor săi, înalta instanţă a făcut un viraj complet spre dreapta, dinamitând în special dreptul la avort.