MAE: România nu e de acord cu lucrările de dragare pe Canalul Bâstroe

Precizările MAE vin la o zi după ce ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a declarat că sunt semnale că Ucraina desfăşoară lucrări de dragare pe Bâstroe, precizează News.ro.

”Cu referire la informaţiile apărute recent în presa română privind desfăşurarea de către autorităţile ucrainene a unor lucrări de adâncire a aşa-zisului „canal de navigaţie Bâstroe”, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, anterior apariţiei acestor informaţii publice, nu a fost informat de nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfăşurarea de către Ucraina a unor astfel de activităţi.

În urma apariţiei informaţiilor publice menţionate, MAE a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informaţii cât mai complete şi actualizate privind eventuale activităţi desfăşurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigaţie Bâstroe” şi evaluarea instituţiei privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat şi Poliţiei de Frontieră Române transmiterea informaţiilor rezultate în urma monitorizării activităţilor efectuate de autorităţile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigaţie Bâstroe”, precum şi evaluarea caracterului acestora”, afirmă Ministerul Afacerilor Externe într-un răspuns transmis News.ro.

În funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, MAE va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie.

Ministerul Afacerilor Externe precizează, de asemenea, că Direcţia Generală Mobilitate şi Transporturi din cadrul Comisiei Europene a solicitat un punct de vedere al autorităţilor române cu privire la cererea Ucrainei de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), fiind însă neconforme cu realitatea informaţiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea aşa-zisului „canal de navigaţie Bâstroe”.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în TEN-T (propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014), întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.

Răspunsul la solicitarea recentă a Comisiei Europene, în cuprinsul căruia va fi reiterată aceeaşi poziţie de dezacord faţă de propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în TEN-T, urmează a fi transmis de către MAE, pe baza contribuţiilor autorităţilor române competente (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Transportului şi Infrastructurii), în termenul indicat de Comisie (16 februarie).

MAE subliniază că pentru formularea unui punct de vedere la solicitarea Comisiei au fost consultate Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. În urma solicitării de către MAE a opiniei acestor instituţii, Ministerul Transporturilor a convocat o şedinţă, în cursul zilei de vineri, 10 februarie, cu scopul obţinerii unor detalii suplimentare de natură a sprijini fundamentarea poziţiei acestei instituţii ca răspuns la solicitarea Comisiei.

La data de 11 mai 2004, autorităţile ucrainene au iniţiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos. Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina. Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.

Ca urmare a eforturilor internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie. Având, însă, în vedere că proiectul iniţial fusese parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până la acel moment.

Citește și: