Vechi şi scumpe. Apartamentele din Capitală care nu îşi găsesc cumpărător nici în trei ani

ECONOMICA.NET va prezintă care sunt apartamentele din cladiri construite înainte de anul 1950 şi care stau de mai bine de doi ani pe piaţă, fără să îşi fi găsit cumpărător, deşi unele dintre ele nu se află în clădiri cu bulină.

Datele pentru identificarea celor mai vechi anunţuri ne-au fost furnizate de portalul www.imobiliare.ro, care a selectat ofertele după vechimea din piaţă, doar pentru apartamente aflate în clădiri construite înainte de anul 1950.  

Ofertele agenţiilor imobiliare şi portalurile specializate sunt pline de anunţuri de vânzare a apartamentelor din clădiri vechi. Mulţi proprietari încearcă de ani buni să-şi vândă apartamentele fără niciun rezultat. 

Un apartament cu cinci camere, aflat într-o clădire construită în 1940, pe strada Nicoale Iorga, nr. 22, în apropiere de Piaţa Romană, stă pe piaţă din 2009. Imobilul de la această adresă este încadrat în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public. Preţul actual este de 215.000 de euro, redus cu 38% faţă de acum patru ani. Click aici pentru a vedea anunţul. 

Proprietarul unei garsoniere aflate într-un bloc construit în 1939, din zona Cotroceni, încearcă de patru ani să vândă locuinţa. Însă fără niciun rezultat. Dacă în 2009, la publicarea anunţului pe portalul www.imobiliare.ro proprietarul cerea 30.000 de euro, după patru ani, preţul a fost redus la 25.000 de euro.

Contactat de ECONOMICA.NET, proprietarul ne-a explicat de ce nu a reuşit să vândă garsoniera de 32 mp: „Blocul este unul vechi, iar problema este că nu are lift. Am tot modificat preţul, la cererea agenţiilor, care mi-au spus să păstrez acelaşi preţ ca ele, însă am hotărât să scad preţul la 25.000″, ne-a declarat proprietarul.

Blocul, la parterul căruia funcţionează un cinematograf, nu are bulină, dar este inclus în clasa de rism seismic Urgenţă 2 (nr. – posibilitatea de prăbuşire în caz de cutremur este redusă, dar un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scările, fără a pune în pericol structura de rezistenţă). Click aici pentru a vedea anunţul. 

Un alt apartament, din zona Foişorul de Foc, este scos la vânzare din luna mai 2011. Apartamentul cu cinci camere este situat într-o vilă construită în anul 1939 şi are o suprafaţă utilă de 170 de mp. Deşi nu se află într-un imobil cu bulină, proprietatea nu şi-a găsit cumpărător, deşi, treptat preţul a fost redus de la 230.000 de euro, la 190.000 de euro. 

„Apartamentul nu s-a vândut pentru că este prea scump. Nu este într-un bloc cu bulină, e o vilă P+2. Apartamentul este extraordinar ca şi compartimentare, dar e scump şi mai trebuie investit în reamenajare. Am fost la vizionări, cu potenţiali clienţi, dar nu a fost cumpărat pentru că nu are curte şi loc de parcare„, a declarat pentru ECONOMICA.NET Mariana Solovei, agent imobiliar la Apulum ’94. Click aici pentru a vedea anunţul. 

CITEŞTE ŞI Are 125 de ani! Cum arată şi cât costă cel mai vechi apartament scos la vânzare în Bucureşti

Vrei să locuieşti în Cotroceni? Aici plăteşti numele 

Celelalte anunţuri cu apartamente din vile vechi scoase la vânzare, identificate de imobiliare.ro, fac parte din oferta agenţiei Klauss & Partners. Corina Haţegan, broker în cadrul agenţiei şi care se ocupă doar de vânzarea apartamentelor şi vilelor din zona Cotroceni, ne-a explicat de ce aceste locuinţe se vând greu. 

„În casele din zona Cotroceni au trăit oameni înstăriţi, iar apartamentele sunt mari. Cei care vând nu au nevoie neapărată de bani. Am avut proprietăţi care au stat pe piaţă şi patru ani, dar şi apartamente care sunt scoase acum la a doua vânzare. Aici se plăteşte zona”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Corina Haţegan. 

Aceasta mai spune că imobilele din zonă nu au fost expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic, pentru că majoritatea sunt vile cu structură  P+1 sau P+2, care au o amprentă la sol redusă, de 110-130 mp şi sunt construite dintr-o perioadă în care s-a început utilizarea planşeelor de beton. 

Chiar şi-aşa, există probleme de altă natură. Legea 112 privind locuinţele naţionalizate, imposibilitatea de a efectua modificări interioare la structură, iar bucătăriile, folosite în trecut doar de servitori, sunt prea mici pentru familiile cu copii. În plus, mai sunt şi proprietari care ţin cu dinţii de preţ. 

Astfel, de mai bine de trei ani, un apartement de trei camere din zona Cotroceni stă pe piaţă în oferta agenţiei, deşi preţul a fost scăzut, de la 130.000 de euro, la 90.000 de euro. Click aici pentru a vedea anunţul. 

Un alt apartament cu trei camere dintr-o vilă din Cotroceni, construită în 1930 îşi aşteaptă cumpărătorul, doar că actualul preţ este mai mare decât cel de la începutul anului 2011: de la 150.000 de euro, acesta a crescut la 165.000 de euro. Click aici pentru a vedea anunţul. 

De la 90.000 de euro, cât era preţul cerut în 2011, un apartament cu trei camere din Cotroceni, aflat la demisol, are nevoie de investiţii majore în renovare. Acum, preţul este de 55.000 de euro. Click aici pentru a vedea anunţul. 

Cu 40% a fost redus preţul unui apartament dintr-o vilă, tot din Cotroceni. Acum proprietarul cere 78.000 de euro, însă cumpărătorii ar putea fi descurajaţi de faptul că baia se află la mansardă. Click aici pentru a vedea anunţul. 

Şi mai greu se vând apartamentele din blocuri cu bulină  

Apartamentele şi clădirile cu bulină se vând mai greu, iar atunci când se realizează o tranzacţie, sunt cumpărate pentru investiţie, şi mai puţin pentru locuit. „Se vând şi proprietăţile cu risc seismic, dacă sunt atractive. Cumpărătorul amenajează proprietatea pentru investiţie; nu toţi au o problemă cu asta. Familiile cu copii nu se uită la astfel de locuinţe şi caută în special apartamente construite după 1977”, ne-a mai declarat Corina Haţegan. 

De aceeaşi părere este şi brokerul Alin Bogdan, din cadrul agenţiei Coldwell Banker Banu Manta, care declara recent pentru ECONOMICA.NET că şi apartamentele cu bulină se vând, fie de un cumpărător care este dispus să investească în consolidarea clădirii, fie de un cumpărător care ştie că imobilul urmează să fie consolidat. 

În Bucureşti, 374 de clădiri sunt incluse în clasa I de rism seismic, cu risc ridicat de prăbuşire la un cutremur major. Alte 301 imobile sunt încadrade în clasa II de risc seismic (nr. – clădirile pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă) şi alte 79 sunt incluse în clasa III de risc seismic (nr. – clădirile pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante).

Pe lângă acestea, alte 1.626 de clădiri sunt incluse în categorii de urgenţe, de la U1 la U3 şi 147 de imobile nu sunt încadrate în nicio categorie sau clasă de risc.