„Această lege prin care se propun unele măsuri este evident şi clar că vor conduce la diminuarea pensiilor, practic toate pensiile de serviciu care se plătesc din bugetul Ministerului Muncii ştiţi foarte bine că au două componente, o componentă însemnând suma care i se cuvine beneficiarului, în funcţie de cât a contribuit pe perioada vieţii active, iar diferenţa până la pensia de serviciu, suma care se acordă din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii. Cu excepţia magistraţilor, toate categoriile de personal – şi aici mă refer la personalul auxiliar din Justiţie, la personalul din Curtea de Conturi, la funcţionarii publici parlamentari, la personalul navigant şi diplomaţi – li se reduce procentul de la 80 la 65%. Adică astăzi dacă un diplomat ieşea la pensie, beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din veniturile realizate în ultimele şase luni de activitate. Acest 80% prin lege se propune a fi 65%. Dacă e să facem o estimare individuală pe situaţia actuală, pentru că practic noile pensii ar intra în sistemele calculate pe măsură ce se pensionează alte categorii din sistemul respectiv. Deci nu se face o recalculare, că ştiţi foarte bine, pensiile sunt un drept câştigat, e foarte dificil să intervii şi să diminuezi. Dar contribuţia statului s-ar reduce cu circa 32% pe această diminuare de procent de la 80 la 65%”, a precizat Pescaru.
Ea a adăugat că magistraţii sunt singura categorie profesională care nu are această diminuare, rămânând cu procentul de 80%.
„V-am spus că singura categorie care nu are această diminuare este cea a magistraţilor. Practic, pe Legea 303, prin care sunt stabilite pensiile de serviciu pentru magistraţi, rămâne procentul de 80%. Singura modificare care s-a făcut a fost că perioada – cele 12 luni care constituie bază de calcul pentru pensia de serviciu – rămâne la latitudinea beneficiarului să o aleagă din ultimii 10 ani de activitate. Şi mai este şi o modificare aici care, în opinia mea, ar conduce la diminuarea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, faptul că în vechea lege pentru fiecare an suplimentar peste cei 25 de ani de vechime, necesari pentru beneficia de pensie de serviciu, se dădea o majorare cu 1% procentului de 80. Adică dacă avea 26 de ani de vechime nu mai se aplica 80%, aplica 81%. Şi a fost abrogată această prevedere, deci nu mai lasă posibilitatea depăşirii procentului de 80%”, a explicat Pescaru.
Secretarul de stat a spus că anul acesta suma alocată din bugetului de stat pentru pensiile speciale este de aproximativ 1,4 miliarde lei, menţionând că pensiile militare se plătesc din bugetele MAI, MApN şi SRI şi însumează 11,1 miliarde de lei.
„Impactul actual, deci anul acesta partea suportată din bugetul de stat pentru pensiile speciale este de circa 1,4 miliarde în bugetul Ministerului Muncii, iar pensiile militare, care se acordă unui număr mult mai mare de beneficiari, se plătesc din bugetul Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, SRI şi însumează 11,1 miliarde lei. Ele reprezintă, dacă e să facem o comparaţie, cam 10% din cheltuielile cu asistenţa socială din bugetul asigurărilor sociale de stat, care anul ăsta este de 110 miliarde lei”, a concluzionat Pescaru.
Proiectul de lege al Guvernului privind reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, jalon inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), se află în dezbatere la Comisia pentru buget-finanţe din Senat.
Modificările propuse de Guvern vizează calculul pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, stagiul de contributivitate minim fiind similar celui aplicat în sistemul public de pensii.
„Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească veniturile obţinute în perioada activă, (…) pensiile de serviciu urmând să fie calculate în funcţie de contributivitate”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.