Preşedintele a ţinut să menţioneze, ca o concluzie a Consiliului European, că, pentru a reuşi, România are nevoie de investiţii în extinderea reţelei de bandă largă. „Pentru ca UE să reuşească, avem nevoie de o piaţă unică, bine reglementată şi la un nivel acceptat de autorităţile naţionale”, a afirmat Traian Băsescu, adăugând că este necesară şi „îmbunătăţirea competenţei unitare”.
El s-a referit la competenţa celor care operează sistemele digitale şi care trebuie să fie „relativ uniformizată la nivelul Uniunii Europene”, prin pregătirea la diverse nivele de învăţământ. Băsescu a explicat că implementarea acestei pieţe digitale la nivel european se va răsfrânge asupra oamenilor prin faptul că îi va face să nu mai stea în faţa ghişeelor.
„Ori că au nevoie de o copie legalizată după un certificat de naştere, ori că au nevoie să ştie notele copilului la şcoală, ori că au nevoie să participe la o licitaţe sau să plătească factura la gaze sau energie electrică, toate se vor putea face de acasă dacă acest program reuşeşte”, a mai spus şeful statului, apreciind ca important faptul că cetăţeanul nu mai intră în contact cu funcţionarul public, ci că apasă pe un buton, de acasă, îi pleacă banii din cont şi îşi achită factura la gaze”.
Şeful statului a mai spus că „putem face infrastructură, putem să distribuim calculatoare în orice colţişor de casă, în mediul urban şi mediul rural, dar, dacă nu vom putea să operăm sistemele din lipsă de oameni calificaţi, efortul este inutil şi banii aruncaţi”.
Potrivit preşedintelui Băsescu, „marea problemă este dacă funcţionarul român va vrea să lucreze dacă proiectul se va bloca în rezistenţa instituţiilor la a se lipsi de contactul cu cetăţeanul”.
„Aici vom avea o problemă de mentalitate în tot aparatul de stat, care va trebui să înţeleagă că a trecut vremea, pentru că aşa s-a stabilit în Europa, să ne civilizăm în mod accelerat, să nu mai stăm la cozi pentru plata facturii la încălzire, a impozitului la casă”, a comentat şeful statului.
El a adăugat: „Vor trebui făcute cursuri pentru ca funcţionarii, indiferent ce partid i-a trimis pe acolo, în diverse funcţii, şi pilele cui sunt, să înveţe să opereze calculatorul, nu ca pe o maşină de scris”. „Avem miliarde investite în maşini de scris, prin ministere, prin primării, pentru că le folosesc doar să scrie, nu să interacţioneze cu cetăţeanul, cu instituţiile”.
Şeful statului a mai afirmat că o problemă a României o constituie „comunicarea între bazele de date”. „Este o prioritate majoră ca funcţionarul de la Casa Naţională de Sănătate, de exemplu, să ştie să aibă acces în baza de date a Ministerului Muncii, să vadă dacă e pensionar sau nu, dacă se încadrează într-o formă de plată sau alta”, a apreciat Băsescu, despre „interoperabilitatea bazelor de date”.
Potrivit şefului statului, România a început un efort în acest sens, încă de acum doi ani, dar este încă „departe” şi a dat ca exemplu faptul că Ministerul de Finanţe nu poate verifica ajuoarele sociale în baza de date a Ministerului Muncii.
Traian Băsescu a precizat că este o şansă uriaşă pe care o are România să progreseze rapid, problema fiind dacă „există voinţă politică să se întâmple acest lucru”, mai ales că în dezvoltarea infrastructurii digitale se pot folosi fondurile de coeziune. „Vă rog să mă credeţi, cu banii pe un kilometru de autostradă legi cîteva oraşe mari. Va trebui să optăm corect”, a mai spus Băsescu.
Preşedintele a menţionat că un palier de acţiune în privinţa pieţei digitale europene este crearea unui cadru normativ, de politici publice europene, capabile să faciliteze dezvoltarea componentei digitale a economiei.
Şeful statului a arătat că, din punct de vedere al componentei digitale, totul se rezumă, la ora actuală, la reglementări naţionale şi a adăugat că este important să se treacă la un set de reglementări, la nivel internaţional, care nu trebuie să dezavantajeze statele care au un nivel mai redus de digitalizare şi nici micii operatori.
„România nu va accepta o reglementare generalizată, în detaliu şi acest lucru l-am subliniat în intervenţia mea. Guvernul trebuie să îşi ia mandat ca, în Consiliu, să adapteze limita de reglementare şi la interesele noastre”, a mai spus şeful statului.
Traian Băsescu a mai arătat că acest lucru nu înseamnă că România „va bloca marile direcţii de reglementare generalizată pentru Uniunea Europeană, dar detaliile trebuie să rămână la autoritatea naţională”.
„Va fi principala misiune a celor care reprezintă Guvernul României în Consiliu să apere punctul de vedere al autorităţilor române de reglementare”, a afirmat Traian Băsescu.
Şeful statului a mai spus că formarea unei pieţe digitale unice în UE, până în 2015, presupune stabilirea unor garanţii legislative şi administrative solide pentru protejarea datelor cu caracter personal, aceasta fiind una dintre „marile chei ale reuşitei unificării pieţei digitale”.
„Dacă utilizatorii nu vor fi convinşi că secretul datelor personale nu este păstrat şi vor avea sentimentul că datele le vor putea fi furate şi utilizate pentru cumpătături, eu ştiu, în orice magazin şi apoi golirea contului, sigur că proiectul este sortit eşecului”, a mai comentat Traian Băsescu, apreciind că esenţa reglementărilor trebuie să se îndrepte în primul rând către crearea sentimentului de încredere că datele personale introduse în sistem rămân protejate”, a adăugat Traian Băsescu.