Proteste de amploare în Georgia: Gaze şi tunuri cu apă împotriva miilor de opozanţi ai unei legi represive

Poliţia le-a ordonat manifestanţilor prezenţi în faţa parlamentului să se disperseze, apoi a făcut uz de gaze şi tunuri cu apă, potrivit unui corespondent al AFP la faţa locului. La sfârşitul serii situaţia rămânea tensionată.

Manifestanţii au fluturat drapele ale Georgiei şi Uniunii Europene.

„Nu legii ruse!”, a scandat mulţimea adunată la apelul mai multor ONG-uri şi formaţiuni de opoziţie, referindu-se la proiectul de lege adoptat marţi în primă lectură de deputaţii acestei mici ţări din Caucaz învecinată cu Rusia.

Acest text prevede că organizaţiile georgiene care primesc mai mult de 20% din finanţare din străinătate sunt obligate să se înregistreze ca „agenţi ai străinătăţii”, în caz contrar riscând amenzi.

Adversarii săi susţin că acest proiect copiază o lege adoptată în Rusia în 2012 şi pe care Kremlinul o foloseşte de atunci pentru a reprima media şi vocile critice.”Această lege este absolut anticonstituţională şi contravine voinţei poporului georgian de a deveni membru al UE”, a criticat Badri Okujava, un tânăr istoric de 26 de ani.

Georgia, o mică fostă republică sovietică marcată de o intervenţie militară rusă îm 2008, îşi propune să se alăture UE şi NATO, o orientare luată după „revoluţia trandafirilor” din 2003 care l-a adus la putere pe pro-occidentalul Mihail Saakaşvili, în prezent în detenţie. Dar mai multe măsuri ale guvernului au aruncat recent o umbră asupra acestor aspiraţii şi au ridicat îndoieli cu privire la legăturile sale cu Kremlinul.

„Ideologia acestui guvern este deconectată de cea a civilizaţiei occidentale”, a deplâns Giorgi Labuşidzé, 33 de ani. „Nu le vom permite să facă în aşa fel ca Rusia să ne definească viitorul”, a declarat pentru AFP Elene Ksovréli, o tânără de 16 ani.

Cifrele privind numărul de manifestanţi date de poliţie şi opoziţie nu erau disponibile imediat.

Adoptarea în primă lectură a proiectului de lege privind „agenţii străinătăţii ” a determinat mii de persoane să manifesteze la Tbilisi marţi seară, proteste dispersate cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.

Ministerul georgian de Interne a afirmat miercuri că cel puţin 77 de persoane au fost arestate şi 50 de poliţişti răniţi cu o zi înainte.

Marţi, partidul de opoziţie Girch a făcut cunoscut într-un comunicat că liderul său, Zurab Japaridze, a fost bătut violent de poliţie şi plasat în arest.

Preşedintele partidului la putere Visul Georgian, Irakli Kobahidze, a denunţat acţiunea unor „radicali”.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a oferit miercuri seară sprijinul său forţele „democratice” din Georgia. „Nu există un ucrainean care să nu dorească succes prietenei noastre Georgia. Succes democratic. Succes european”, a declarat el în discursul său zilnic.

Semn al îngrijorării crescânde a Occidentului, şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a condamnat legea adoptată marţi de deputaţii georgieni, considerând-o „incompatibilă” cu valorile UE şi cu obiectivul ţării de a se alătura blocului european.

Statele Unite au îndemnat autorităţile de la Tbilisi să respecte „libertatea de întrunire şi manifestaţiile paşnice”, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, reiterând „îngrijorarea” SUA cu privire la lege.

Preşedinta Georgiei, Salomé Zurabişvili – o fosta diplomată franceză cu puteri limitate -, a cerut ca legea să fie „abrogată”, subliniind că se va opune legii.

Partidul aflat la putere ar putea trece peste acest veto, deoarece controlează mai mult de jumătate din locurile din parlament.

Potrivit lui Kobahidze, a doua şi a treia lectură a textului ar putea avea loc abia după avizul Comisiei de la Veneţia, un organism consultativ al Consiliului Europei.

În ultimii ani, autorităţile de la Tbilisi s-au confruntat cu critici internaţionale din ce în ce mai mari din cauza unui presupus recul al democraţiei care a deteriorat legăturile Georgiei cu Bruxellesul.

Georgia şi-a depus oficial candidatura pentru UE odată cu Ucraina şi Republica Moldova la câteva zile după invazia rusă a teritoriului ucrainean pe 24 februarie 2022.

În iunie, UE a acordat statutul de candidat Ucrainei şi Republicii Moldova, dar a cerut Georgiei să efectueze mai multe reforme înainte de a obţine un statut similar.