CES recomandă Guvernului să negocieze cu partenerii sociali implementarea directivei europene privind salariile minime. Pentru un trai minim decent, o familie de doi adulţi şi doi copii are nevoie de 8.659 lei pe lună

Conform sursei citate, la stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2022, prin Hotărârea Guvernului 1.071/2021, la valoarea de 2.550 lei, s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare: rata inflaţiei de 5% prognozată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, 2,1% creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană pentru anul 2020 conform datelor Eurostat, creşterea câştigului mediu brut, o parte din creşterea economică prognozată 2021/2020.

Astfel, valoarea coşului de consum în lei pentru un trai minim decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii este de 8.659 lei pe lună, conform calculelor FES/Syndex. În ceea ce priveşte structura cheltuielilor, din această sumă alimentaţia reprezintă 1.898 lei, îmbrăcăminte şi încălţăminte (853 lei), locuinţa (2.273 lei), dotarea locuinţei (246 lei), cheltuieli cu locuinţa (739 lei), produse de uz casnic şi igienă personală (274 lei), servicii (563 lei), educaţie şi cultură (641 lei), îngrijirea sănătăţii (132 lei), recreere şi vacanţă (253 lei), fondul de economii al familiei (787 lei).

Reprezentanţii CES recomandă Guvernului implementarea noii directive a Parlamentului European şi a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, prin care se propune promovarea creşterii gradului de adecvare al salariilor minime stabilite prin lege, contribuind astfel la realizarea unor condiţii decente de muncă şi de trai pentru angajaţii europeni şi prin care se stabileşte un cadru de referinţă pentru gradul de adecvare al salariilor minime legale. Totodată, se îmbunătăţeşte accesul efectiv la protecţia salariului minim pentru lucrătorii care au dreptul la un salariu minim în temeiul legislaţiei naţionale.

O altă recomandare adresată Guvernului se referă la asigurarea spaţiului şi cadrului de negociere colectivă pentru partenerii sociali aşa cum este stabilit în noua Legea a Dialogului Social. „Această recomandare este pentru a întări rolul negocierilor sectoriale, care pot include şi politica salarială”, se menţionează în raport.

Conform documentului, experţii externi ai studiului şi CES au constatat că valoarea salariului minim rămâne un subiect de negociere colectivă şi decizie politică pentru corelarea salariului minim cu coşul minim pentru un trai decent deoarece nu poate exista o formulă predefinită de stabilire a salariului minim, sau cel puţin nu una care să poată fi stabilită doar prin expertiză şi dacă se are în vedere o creştere a salariului minim pe termen lung pentru corelarea acestuia cu coşul minim, anumite elemente procedurale ar trebui agreate între guvern, sindicate şi patronate.

Pe de altă parte, reprezentanţii CES recomandă Guvernului României şi partenerilor sociali agrearea unui cadru de negociere a salariului minim care să conţină atât o componentă de analiză a datelor, cât şi una de negociere între partenerii sociali pe baza acestor date. Totodată, CES recomandă Guvernului ca discuţiile în acest cadru să înceapă cu minimum 6 luni înainte de finalul anului pentru ca decizia să poată fi comunicată companiilor cu minimum 3 luni înainte de intrarea ei în vigoare.

„Experţii externi ai studiului şi CES au constatat că în varianta finală a Legii nr 174/2020 sunt informaţii ce lipsesc şi care trebuie completate.
În consecinţă, CES recomandă modificarea Legii nr 174/2020 pentru a putea deveni funcţională prin completarea capitolelor: (2) Îmbrăcăminte şi încălţăminte, (4) Dotarea locuinţei, (8) Educaţie şi cultură. Conform experţilor externi, textul legii ar trebui să includă o evaluare iniţială a valorii coşului de consum pentru un trai decent realizată de Institutului Naţional de Statistică, în baza structurii, conţinutului şi argumentelor din studiul iniţial de fundamentare. Necalcularea oficială de către INS a valorii coşului minim de consum pentru un trai decent a fost atribuită de către reprezentaţii INS unor motive tehnice: anexa Legii nr 174/2020 nu include cantităţile pentru toţi itemii, ceea ce face imposibilă calcularea valorii respectivilor itemi şi, în consecinţă, a valorii totale a coşului minim pentru un trai decent”, se menţionează în raport.

Potrivit sursei citate, studiul şi-a propus fundamentarea cu argumente ştiinţifice, bazate pe date, contextualizate în cadrul naţional şi european, a unui demers de corelare a salariului minim stabilit de Guvern cu valoarea stabilită prin lege pentru coşul minim de consum, precum şi elaborarea unor scenarii alternative de realizare a unui asemenea demers.

„Am început această activitate de studii şi cercetări. Anul trecut, CES-ul, în plen, şi-a propus şase teme – şi aceasta este prima din cele şase teme. Am mai avut o lansare în toamnă, pe un studiu în ceea ce priveşte locuirea privită din punctul de vedere al celor trei mari părţi reprezentate în CES: respectiv patronate, sindicate şi asociaţii şi fundaţii. Evident, salariul minim este un subiect intens discutat. Tema a fost propusă de partea sindicală – şi era normal să fie aşa. Nu vă ascund că, de fiecare dată când asist la Consiliul Naţional Tripartit (CNT, n.r) – şi se ajunge la această temă de salariu minim – eu sunt exact la mijloc între partea patronală şi partea sindicală şi întotdeauna este foarte interesant pentru că am impresia că uneori partea patronală şi partea sindicala nu ajung să desfăşoare – nu un dialog social, ci un dialog constructiv şi profesional pe această temă. Plenul a acceptat această temă tocmai pentru a lansa într-o discuţie atât cu Executivul cât şi cu Parlamentul – este mai mult o sămânţă de vorbă scoasă în afara CNT-ului, spre o reflecţie necesară. Studiul a beneficiat de aportul a patru experimentaţi cercetători şi o să vedeţi că dacă vă aplecaţi asupra lui dă nişte propuneri de soluţii. Cu siguranţă, însă, acest lucru trebuie discutat pe toate aspectele”, a declarat joi preşedintele CES, Bogdan Simion.