Spre deosebire de 2008, acum avem o inflaţie mult mai mare, nivel al datoriei globale mult mai mare şi deficite bugetare mult mai mari. În plus, statele lumii nu mai pot să printeze bani ca în 2008 deoarece ar creşte şi mai mult inflaţia. Cu o inflaţie ridicată am avea probleme sociale mari, arată Radu Georgescu, într-o analiză macroeconomică publicată pe pagina sa de social media, în încercarea de a-şi susţine ideea că am putea asista acum la o criză financiară mai dură decât cea din 2008.
În ciuda faptului că de 15 ani ni se spune că situaţia din 2008 nu se poate repeta şi că sistemul bancar este unul solid, una dintre cele mai mari bănci din lume, o bancă din indicele S&P 500, cu active de două ori mai mari decat tot sistemul bancar din România, a intrat în procedura de faliment în două zile. Este vorba despre Silicon Valley Bank.
„Miercuri era foarte bine. Vineri au oprit activitatea. Se poate întâmpla aşa ceva şi în România? Sunt bănci care ar putea da faliment?”, se întreabă Radu Georgescu.
Credite ipotecare de cinci ori mai mari ca în 2008 şi pierderi din expunerea băncilor pe titluri de stat de 10 miliarde de lei. Pierderile sunt generate de creşterea dobânzilor
Analistul financiar arată că sistemul bancar din România are trei mari probleme: creditele ipotecare, de consum şi obligaţiunile de stat. Astfel, creditele ipotecare sunt de 5 ori mai mari decât în 2008. În 2023 piaţa imobiliară s-a blocat deoarece IRCC a crescut de la 1 ianuarie, iar oamenii nu mai pot lua credite. „Creditele ipotecare acordate în ianuarie 2023 sunt cu 1 miliard lei mai mici decat cele acordate în decembrie 2022”, precizează analistul financiar.
Despre evoluţia creditelor de consum, Radu Georgescu crede că „oamenii nu vor mai plati ratele. În 2008 rata de neplată a creditelor de consum depăşise 60%.” Indiferent dacă îşi vor plăti sau nu ratele la creditele de consum, relevant este totuşi, că cel mai mare jucator pe piaţa creditelor de consum Cetelem (deţinută de BNP Paribas) a decis să închidă operaţiunile din România. Nici măcar nu au încercat să vândă. În acest context, este foarte probabil ca o vreme acest tip de business să nu mai prezinte nici un fel de interes sau profit.
Cea de-a treia, dar şi cea mai urgentă problemă este expunerea băncilor din România şi a fondurilor de pensii private pe titluri de stat. „Sistemul bancar şi firmele de pensii private au cele mai mari expuneri din Europa pe obligaţiunile emise de stat. Băncile au obligaţiuni de 70 de miliarde de lei (de circa 24% din sistemul bancar). Falimentul bancii Silicon Valley a fost declanşat de obligaţiunile deţinute. Banca a fost nevoită să vândă o parte din obligaţiuni. Dar nu vrea nimeni să cumpere obligaţiuni emise de SUA cu o dobândă fixă de 2% când acum pot să cumpere obligaţiuni cu o dobândă de 4%. Banca a fost nevoită să le vândă în pierdere”, spune Georgescu.
Aşa cum arată analistul financiar, situaţia este similară şi în România. Băncile sunt obligate să reevalueze valoarea obligaţiunilor deţinute. Problema este că băncile din România au obligaţiuni cu o dobândă fixă de 4% iar acum dobânzile sunt 8%. Dacă vor să le vândă, le vând cu o pierdere de 20%. Deci pe tot sistemul bancar ar trebui să se pună o pierdere în jur de 10 miliarde de lei. Acesta explică faptul că băncile trebuie să îşi facă corect această reevaluare a obligatiunilor. De asemenea, nu este lipsit de interes că BNR recomandă din nou băncilor să nu dea dividente în acest an (cu profit istoric pentru bănci).