Cum vede Comisia Europeană situația legată de importurile masive de cereale și oleaginoase din Ucraina

Din informațiile noastre, în momentul de față, nu s-au identificat resurse, altele decât  rezerva de criza  de 450 de milioane de euro în total, prevăzută în cadrul PAC, pentru a  ajuta producătorii statelor membre afectați de importurile din Ucraina. Rămâne în schimb la latitudinea statelor membre să ofere fermierilor lor ajutoare de stat. De asemenea,  la presiunea României și a altor state membre, Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, a anunțat că va relua calculele sumelor ce revin statelor afectate de războiul din Ucraina. Sunt în discuție și modificări privind modul în care vor ajunge banii la fermieri, iar din partea Comisiei există și interesul de a găsi soluții alternative pentru a face grânele europene mai competitive la export. Spre exemplu, se lucrează cu  experți pentru a găsi metode de reducere a costurilor cu transportul, astfel încât cerealele din UE să fie mai competitive pe piața globală.

În ceea ce privește problema mărfii de calitate inferioară din Ucraina, Comisia este conștientă că sunt situații în care marfa nu corespunde standardelor sau că există riscul importului de cereale cu aflatoxină. De aceea, încurajează statele membre să facă controalele necesare, dar într-un mod în care să nu blocheze marfa în porturi, adică în afara lor. Aceasta mai aes având în vedere că timpii de așteptare cresc semnificativ când se fac analize.

Mesajul principal al Comisiei, prin vocea comisarului Janusz Wojciechowski,  a fost  că statele membre trebuie să facă tot posibilul pentru a urgenta procedurile vamale pentru a se permite unor cantități tot mai mari de marfă din Ucraina să ajungă la destinație.

Responsabilitatea este, așadar, la ficare stat membru în parte. Dacă există  informații că marfa ucraineană ar putea reprezenta un risc pentru sănătate, atunci statele trebuie să facă controale serioase, având în același timp grijă să nu blocheze mișcarea mărfurilor.

În schimb, Comisia nu poate impune taxe vamale la importurile de cereale din Ucraina, având în vedere că acesta nu este un tratament preferențial ci se aplică tuturor statelor terțe.

Poate, în schimb, prelungi perioada în care se acordă fermierilor, prin derogare excepțională și temporară, permisiunea de a cultiva pe terenurile retrase din circuitul agricol, menținând în același timp plățile integrale pentru ecologizare pentru agricultori în timpul sezonului 2022/23 și 2023/24.

Comisia nu știe, de fapt, ce cantități de cereale rămân în România

Comisia Europeană nu știe însă exact câtă marfă ucraineană rămâne efectiv în România și respectiv ce cantități ajung ulterior în țări terțe. La nivelul Comisiei există însă presupnerea ca o parte importantă din marfa ce ajunge în România – un hub pentru marfa din Ucraina- este ulterior exportată.

Aceasta pentru că există date vamale ale Ucraine care indică anumite volume livrate către România, dar care nu apar și în datele privind importurile din Ucraina ale UE. Practic, operatorii ucraineni menționează în declarațiile vamale că trimit marfă în România, dar în realitate aceasta ajunge pe alte piețe din afara UE.

În momentul de față, nu există însă niciun sistem prin care să se poată stabili exact trasabilitatea mărfurilor ucrainene. La fel, nu se știe exact ce se întâmplă cu marfa care rămîne în țară.

Ce se întâmplă cu semințele de floarea-soarelui aduse din Ucraina?

Condorm Comext,  baza de date a Eurostat pentru statisticile detaliate privind comerțul internațional de bunuri, România a importat în 2022 din Ucraina 359.183 de tone de semințe de floarea-soarelui, față de 418 tone cu un an în urmă. Ce se întâmplă cu toată această marfă?

Deși nu exclude varianta ca o parte din toată această marfă să fie în depozite în ferme sau la procesatori, Comisia apreciază că există și posibilitatea ca materia primă să fi intrat la procesare în România și Bulgaria. Înainte de război, fermierii ucraineni aveau următorul model de business- zdrobeau semințele de floarea-soarelui pentru a exporta un produs procesat, cu valoare adăugată mai mare. Însă acum, urmare a războiului care a distrus mare parte din unitățile de procesare, fermierii sunt nevoiți să vândă, chiar și sub prețul de cost, semințe materie-primă. Procesarea se face în schimb în state precum România sau Bulgaria.

Pe de altă parte, statisticile indică inclusiv o creștere abruptă a importurilor de ulei de floarea-soarelui, de la 2.462 tone în 2021 la 50.231 de tone în 2022.

În Bulgaria, importurile de semințe de floarea soarelui au ajuns anul trecut la 943.402 tone de la 36.163 de tone, în timp ce importurile de ulei de floarea-soarelui au fost de 243.345 de la 3.131 de tone. În Bulgaria, spre exemplu, există capacități de zdrobire a semințelor de 3 milioane de tone pe an.

Perspectiva traderilor

În ceea ce privește situația traderilor, despre care unii fermieri spun că amestecă grâul românesc și cel ucranean, de slabă calitate, Comisia este informată că aceștia activează acum pe o piață mult mai competitivă. Spre deosebire de anii trecuți, când piața era împărțită între câțiva jucători mari, acum sunt foarte mulți traderi mici. Marfa este vândută în cantități mult mai mici, din camioane, inclusiv de fermieri care se organizează împreună pentru a-și asigura transportul. Excepția ar fi porturile de la Marea Neagră având în vedere că este nevoie și de capacități de depozitare. Celelate rute sunt acoperite de traderi noi, fermieri care au rămas fără alte opțiuni.

Din datele Comisie,  începând cu luna mai 2022, prin coridoarele de solidaritate, rutele comerciale care leagă Ucraina de UE și de restul lumii, a fost transportată cea mai mare parte din cerealele ucrainene, respectiv 29 milioane de tone de cereale. Alte 21,7 milioane de toneu au trecut prin coridorul pentru cereale din Marea Neagră, astfel că în total au fost livrate 57 de milioane de tone de mărfuri în valoare de 25 de miliarde de euro.

Amintim că Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, o structură asociativă  din care fac parte mai multe asociații de fermieri, au solicitat Guvernului să ia măsuri urgente  pentru a stopa efectele negative ale importurilor de cerealelor ucrainene.

Ei solicită:

• Separarea, în vămile și porturile românești, a fluxurilor de mărfuri agricole, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei;
• Asigurarea trasabilității importurilor printr-un control strict al calității și evitarea ambiguităților legată de originea mărfurilor agricole;
• Urgentarea acordării despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate de secetă la culturile semănate în primăvara anului 2022.