Noul buget, rectificat, de venituri şi cheltuieli al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), aferent activităţii de privatizare pe acest an, a fost aprobat, miercuri, de Guvern şi indică venituri totale estimate de 1,84 miliarde lei şi cheltuieli totale de 1,87 miliarde lei.
Pentru acest an, OPSPI prognoza venituri totale de 3,1 miliarde lei, din care 1,8 miliarde lei din privatizare, iar restul din dividende. Bugetul rectificat indică acum venituri totale de 1,84 miliarde lei, din care doar 448,8 milioane lei din privatizare.
În luna iulie, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie va fi reorganizat prin divizare parţială şi transmiterea către Departamentul pentru Energie a unei „fracţii” din patrimoniul Oficiului.
În luna martie, agenţia MEDIAFAX anunţase că societăţile din sectorul energiei aflate în portofoliul OPSPI, care reprezenta principalul activ al Oficiului, au fost trecute din coordonarea lui Varujan Vosganian (PNL), atunci ministru al Economiei, în cea a ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă (PSD), care a primit şi şefia unui departament.
Modificarea a fost efectuată în Parlament, printr-o serie de amendamente care modifică ordonanţa de urgenţă aprobată de Executiv la sfârşitul anului trecut pentru reglementarea noii configuraţii guvernamentale.
Urmare a acestei modificări, dreptul de administrare asupra acţiunilor statului la aceste companii i-a revenit exclusiv ministrului social-democrat pentru Energie, în timp ce ministrul liberal al Economiei a rămas doar cu 28 de companii din industria de apărare, industria constructoare de maşini, mai puţin atractive ca valoare.
Până la acel moment, OPSPI deţinea în portofoliu pachetul majoritar sau acţiuni minoritare la 94 companii din domeniul petrolier, gazelor, electricităţii şi resurselor minerale, printre care Romgaz, Transgaz, Petrotrans, Termoelectrica, complexele energetice Oltenia şi Hunedoara, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, CN Huilei, SNLO, CN Uraniului, Minvest, AN Apele Minerale, Salrom, SN Cărbunelui, Cuprumin, RA Activităţi Nucleare (unde statul este acţionar majoritar), OMV Petrom (unde Ministerul Economiei deţine 20,6% din acţiuni), Oil Terminal (59,6%), Conpet (58,7%), GDF Suez Energy (37%), EON Gaz Distribuţie (37%), EON Gaz Romania (37%), Enel Distribuţie (23-24% în funcţie de filială), Enel Energie (36%), CEZ (18-37% în funcţie de societate).
La acestea se adăugau 16 institute de cercetare în domeniul energiei, cu un bogat patrimoniu imobiliar.
Importanţa companiilor naţionale energetice a declanşat un conflict politic la sfârşitul anului 2006, când 41 astfel de societăţi, precum Petrom, Electrica, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, complexurile energetice Craiova, Rovinari şi Turceni, au fost trecute de Guvern de la OPSPI, care funcţiona atunci într-un minister al Economiei condus de Radu Berceanu (PD), la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, condusă de Teodor Atanasiu (PNL).
La scurt timp de la acel moment, PD a ieşit de la guvernare.
În luna februarie, liberalul Varujan Vosganian, atunci ministru al Economiei, declara că Guvernele României creează ministere pentru oameni în loc să numească persoane competente pentru fiecare minister.