Avertisment de la Revolut pentru clienţi – Risc de fraudă! Atenţie la mesajele care cer comunicarea datelor personale

Potrivit reprezentanţilor Revolut, în perioadele în care consumatorii fac multe cumpărături – cum sunt sărbătorile sau pregătirile pentru mini-vacanţe sau vacanţa de vară – se intensifică şi activitatea infractorilor cibernetici, iar modalităţile de a atrage în capcană consumatorii sunt tot mai diverse, scrie Agerpres.

Educaţia financiară înseamnă nu numai să ştim cum să obţinem maximum de la banii noştri, ci şi cum să ne protejăm fondurile personale de atacurile răufăcătorilor cibernetici, subliniază oficialii Revolut.

” Scam-uri noi apar tot timpul, la nivel global. Important este să fim atenţi şi să fim pregătiţi să identificăm orice activitate online care este suspectă. Mai nou, am remarcat că fraudatorii pretind că reprezintă companii precum furnizori de utilităţi, de servicii de curierat sau servicii poştale, bănci, dar nu numai – şi trimit linkuri de phishing pentru a păcăli utilizatorii să-şi divulge datele personale. Aceste mesaje par a fi reale şi, uneori, iau forma sms-urilor, sunt trimise de pe numere de telefon care par veridice sau pot apărea chiar în fluxurile unor conversaţii anterioare. Vrem să venim în sprijinul clienţilor noştri, să aibă încredere că fac alegerile corecte. Simplu – dacă primiţi un apel suspect, un email, un sms raportaţi mesajul către compania de la care pretinde că provine informaţia. Dacă se întâmplă să fiţi victima unui scam, raportaţi cazul la Poliţie”, recomandă Aaron Elliott-Gross, Revolut head of Financial Crime and Fraud.

Autorităţile naţionale sunt şi ele tot mai active în privinţa educării şi sensibilizării publicului, pe măsură ce tipologia scam-urilor şi a schemelor de fraudare devine tot mai bogată şi modalităţile de acţiune tot mai complexe. Inclusiv tehnologiile de ultimă generaţie îşi fac loc în arsenalul infractorilor cibernetici.

„Capcanele s-au diversificat în ultimii ani şi cu ajutorul tehnologiei, care avansează într-un ritm alert. Atacatorii se pot folosi, de exemplu, de inteligenţa artificială pentru a pune bazele unor scenarii din ce în ce mai plauzibile prin care determină potenţialele victime să ofere date sensibile, mai ales date financiare. Textele sunt din ce în ce mai corect scrise şi adaptate în limba română, astfel că unul dintre indiciile prin care un utilizator putea detecta o tentativă de phishing – textul plin de greşeli în limba română – nu mai este suficient astăzi”, explică Mihai Rotariu, manager Direcţia Comunicare, Marketing şi Media la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).

Autorităţile mai arată că metoda preferată de atacatori este exploatarea contextului (sărbători naţionale, evenimente importante la nivel naţional sau internaţional, termene-limită pentru efectuarea unor acţiuni) şi deghizarea lor în autorităţi (Poliţie, Interpol, Europol, ANAF, DNSC) ori branduri cu reputaţie din diverse industrii.

„Infractorii cibernetici folosesc şi anumiţi stimuli emoţionali pentru a determina potenţiala victimă să facă o acţiune pripită, precum accesarea unui link sau descărcarea unui ataşament – panicarea sau premierea utilizatorului pentru a-l face mai puţin atent în procesul de luare a deciziei. În ciuda diversificării metodelor de atac, protecţia datelor în mediul online a rămas la fel de simplă, dacă suntem vigilenţi şi ne formăm o serie de reflexe de securitate online, la fel cum le-am dobândit în viaţa reală”, a adăugat Mihai Rotariu.

Acesta a subliniat că, aşa cum ne asigurăm înainte să traversăm strada, la fel trebuie să abordăm situaţiile în care primim linkuri sau ataşamente.

„Le verificăm în prealabil cu o soluţie de securitate, înainte de click. Nu suntem siguri că ar fi trebuit să primim un anumit mesaj sau mail de la un prieten, autoritate sau companie privată? Înainte de a face orice acţiune, verificăm transmiterea acelei informaţii cu expeditorul, pe un canal de comunicare alternativ. În cazul tentativelor de fraudă care impersonează bănci din România, trebuie să ştiţi încă de la început că acestea nu vă vor cere să introduceţi, să validaţi date online în urma unor sms-uri sau e-mail-uri care conţin link-uri! Atunci când faceţi operaţiuni prin internet banking, introduceţi manual în browser-ul de internet adresa site-ului băncii pe care doriţi să-l vizitaţi. Evitaţi astfel accesarea link-urilor care vă pot redirecţiona către site-uri clonă, care arată similar cu cele oficiale, dar sunt controlate de atacatori. Vă puteţi chiar antrena pentru a evita astfel de capcane online pe site-ul www.sigurantaonline.ro”, a mai afirmat Mihai Rotariu.

Revolut este o aplicaţie financiară care ajută utilizatorii din toată lumea să îşi folosească la maximum fondurile de care dispun. În 2015, Revolut s-a lansat în Marea Britanie, cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar. În prezent, peste 28 milioane de clienţi din lume, din care mai mult de 2,7 milioane din România, folosesc serviciile inovatoare Revolut pentru a realiza peste 330 de milioane de tranzacţii pe lună.

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) este autoritate civilă de cybersecurity şi a fost înfiinţat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 104/2021, preluând atribuţiile fostului Centru Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO (înfiinţat prin HG 494/2011), inclusiv atribuţiile de Autoritate Competentă la Nivel Naţional pentru Securitatea Reţelelor şi Sistemelor Informatice, Punct Naţional de Contact şi echipă CERT/CSIRT Naţională.