Şeful Executivului a susţinut, miercuri, la Palatul Victoria, declaraţii comune alături de Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă, aflat în vizită oficială în România, scrie Agerpres.
„Am discutat cu domnul comisar subiectul Schengen, care este foarte important nu doar pentru ţara noastră, ci pentru întreg ansamblul de măsuri care se iau la nivel european. Şi, odată ce vom dobândi acest statut, există o serie întreagă de aspecte care facilitează toate demersurile care se iau la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de sprijin al tuturor ţărilor de pe Flancul Estic, precum şi al Ucrainei şi Republicii Moldova. (…) Doresc să vorbesc şi despre aspectul pe care l-am explicat domnului comisar în legătură cu relevanţa pe care ţara noastră ar căpăta-o în momentul în care ar deveni membru Schengen. Nu există niciun fel de dubiu că aici nu este vorba doar de libertatea de mişcare a cetăţenilor, aici discutăm de libertatea de mişcare a afacerilor şi a serviciilor, aspect care într-adevăr va facilita in extenso eforturile care se fac la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini atât Ucraina, cât şi Republica Moldova”, a declarat Nicolae Ciucă.
Ciucă: Am reiterat în discuţiile cu comisarul european Thierry Breton sprijinul pentru întărirea capacităţii de apărare a UE
Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat că în discuţiile purtate, miercuri, la Palatul Victoria, cu Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă, a reiterat sprijinul pentru întărirea capacităţii de apărare a Uniunii Europene, subliniind faptul că România şi-a îndeplinit obiectivele de alocare a 2% din PIB pentru bugetul de apărare anul acesta.
Şeful Executivului a susţinut declaraţii comune alături de Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă, aflat în vizită oficială în România.
„A fost un dialog foarte constructiv în ceea ce priveşte consolidarea capacităţii de apărare din ţara noastră şi, bineînţeles, din Uniunea Europeană. (…) Este vorba despre a găsi împreună modalităţile prin care fiecare stat membru să-şi aducă propria contribuţie la efortul care se face pentru întărirea capacităţii de apărare a Uniunii Europene. În cadrul discuţiilor am reiterat sprijinul României pentru consolidarea capacităţii de apărare europene. Am discutat despre faptul că România şi-a îndeplinit obiectivele de alocare a 2% din PIB pentru bugetul de apărare anul acesta. Discutăm despre o asumare de ridicare a acestui procent la 2,5, ceea ce înseamnă că avem un spectru mai mare pentru abordările care au fost şi sunt pe agenda de lucru atât a Uniunii Europene, cât şi a Alianţei Nord-Atlantice. Desigur, este un angajament al Uniunii Europene în a ne întări capacităţile de apărare, în a relansa industria de apărare în contextul războiului din Ucraina, dar, în acelaşi timp, este o perspectivă pe care am discutat-o cu domnul comisar în ceea ce priveşte capacitatea noastră de a ne pregăti şi de a ne întări rezilienţa şi capacităţile pentru a face faţă nu doar provocărilor actuale, ci şi provocărilor viitoare”, a afirmat Nicolae Ciucă.
Acesta a precizat că Thierry Breton va vizita o parte din facilităţile noastre din industria de apărare, Centrul de Competenţe Cyber al UE din Bucureşti, va avea, de asemenea, întâlniri cu oficiali din ţara noastră, cu membri ai Guvernului, cu membri ai industriei de apărare.
Legat de Centrul de competenţe cyber al Uniunii Europene, care foarte curând va fi deschis la Bucureşti, pe data de 9 mai, el a subliniat că reprezintă o prezenţă deosebit de importantă pe teritoriul ţării noastre.
În privinţa capacităţilor industriei de apărare româneşti, Ciucă a punctat potenţialul acestui domeniu şi oportunităţile ce trebuie valorificate în deplin consens cu partenerii europeni.
„Sunt convins că, odată ce va fi finalizată această vizită, va avea perspectiva reală asupra capacităţii ţării noastre în ceea ce priveşte industria de apărare şi, desigur, potenţialul, pentru că aici discutăm de un potenţial şi oportunităţi care trebuie folosite şi aliniate la nivelul Uniunii Europene, conform specificului fiecărui stat membru în parte. Am arătat că diferitele crize cu care Europa s-a confruntat în ultimii ani, desigur, culminând cu războiul din Ucraina, au adus nu doar provocări, ci şi o serie de aspecte, de oportunităţi la care noi trebuie să ne gândim şi pe care trebuie să le valorificăm în deplin consens”, a mai declarat el.
Premierul s-a referit şi la aspectele privind competitivitatea şi nivelul de ambiţie al UE în privinţa tranziţiei verzi.
„Un astfel de beneficiu este cel legat de conştientizarea clară a nevoii de consolidare a rezilienţei interne a Uniunii Europene, inclusiv prin gestionarea dependenţelor strategice şi promovarea întregului potenţial al pieţei unice. În acest context, am oferit asigurări privind sprijinul României pentru iniţiativele care vor consolida piaţa internă, mai ales prin înlăturarea obstacolelor care afectează libertăţile fundamentale. Propunerile recente prezentate de Comisia Europeană, precum planul industrial ‘Green Deal’, actul ‘Net-Zero Industry, actul european al materiilor prime critice şi comunicarea privind competitivitatea pe termen lung a UE, aşa cum i-am precizat domnului comisar, vin într-un moment şi ele trebuie abordate în aşa fel încât să îndeplinim aceste obiective, care sunt asumate la nivel politic şi ele trebuie transpuse în practică. Am insistat asupra faptului că iniţiativele menite să susţină obiectivele verzi şi de digitalizare ale Uniunii Europene trebuie să rămână neutre în ceea ce priveşte tehnologiile utilizate în scopul decarbonizării”, a mai afirmat Ciucă.
În context, el a mulţumit oficialului UE pentru sprijinul pe care l-a acordat ţării noastre pentru dezvoltarea reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.
Şeful Executivului a menţionat şi interesul Guvernului de a sprijini implicarea companiilor româneşti în proiecte importante de interes european comun, cum este IPCEI.
„Şi aici mă refer la domeniile semiconductori, baterii litiu-ion şi, desigur, am discutat despre faptul că România este o ţară care deţine resurse minerale care pot fi folosite în acest scop şi, în acelaşi timp, România are un nivel de ambiţie astfel încât aceste resurse să fie prelucrate şi utilizate în procesul de industrializare în ţara noastră, putând în felul acesta să realizăm o valoare adăugată mai mare a tot ceea ce înseamnă potenţialul ţării noastre”, a spus Ciucă.
Nu în ultimul rând, premierul a evidenţiat faptul că în cadrul întâlnirii au fost abordate subiecte legate de continuarea sprijinului pentru Ucraina şi Republica Moldova.
„Au fost, de asemenea, abordate subiecte legate de modul în care continuăm să sprijinim Ucraina şi Republica Moldova. (…) Am convenit, de asemenea, să ne aducem aportul nostru la tot ceea ce înseamnă procesul de aderare al Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a mai spus Ciucă.