În 1961, primul reactor nuclear din Germania, o mică centrală de probă numită Kahl, a început să furnizeze energie electrică în rețea. Au urmat ani de expansiune rapidă, până când în 2011, dezastrul nuclear de la Fukushima a generat cea mai mare demonstrație antinucleară organizată vreodată în Germania, reunind aproximativ 250.000 de persoane.
La finalul lui mai, guvernul german condus atunci de cancelarul conservator Angela Merkel a anunțat un plan de închidere a tuturor reactoarelor nucleare până în 2022. Acest accident arată că „chiar şi într-o ţară care dispune de tehnologie de vârf, cum este Japonia, riscurile legate de energia nucleară nu pot fi controlate în proporţie de 100%”, justifica la acea dată fostul cancelar german decizia.
La acel moment, mai erau în uz 17 reactoare nucleare în Germania, cu o putere instalată de peste 20.000 MW, adică circa 15% din totalul capacităților țării, care au asigurat, în anul precedent, mai mult de un sfert (133 TWh) din producția de energie electrică a Germaniei. Asta după ce, prin decret, au fost închise rapid toare reactoarele mai vechi de 1984, ceea ce a dus oprirea a nu mai puțin de 7 unități.
Astăzi, ca urmare a planului anunțat la începutul deceniului trecut, mai funcționează doar trei reactoare nucleare, (Neckarwestheim 2, Isar 2, Emsland), care au fost finalizate și legate la rețea în anii 1988-1989. În total, circa 4.000 MW, care, cu o producție zilnică de circa 70.000 MWh, asigură între 3 și 7% din consumul țării, funcție de intervalul orar.
La 15 aprilie, ultimele trei reactoare rămase vor fi închise. „Centralele nucleare de acum vor fi mai devreme sau mai târziu dezmembrate”, a declarat vicecancelarul Robert Habeck pe 9 aprilie.
Prelungire de câteva luni
Invadarea Ucrainei de către Rusia, anul trecut, ar fi putut să repună planul de închidere sub semnul întrebării. Lipsită de gazele naturale ruseşti, Germania s-a confruntat cu unul dintre cele mai sumbre scenarii, care includea riscul de oprire a unor activități economice şi lipsa căldurii în plină iarnă.
Cu câteva luni înainte de data fixată anterior pentru închiderea ultimelor trei reactoare, respectiv 31 decembrie 2022, direcţia opiniei publice a început să se schimbe: „în contextul preţurilor ridicate la energie, au apărut voci care au cerut prelungirea duratei de funcţionare a centralelor”, mărturiseşte Jochen Winkler, primarul localității Neckarwestheim, unde centrala nucleară cu acelaşi nume îşi trăieşte ultimele ore.
În acest context, Guvernul condus de Olaf Scholz, din care fac parte şi verzii, ostili energiei nucleare, a decis în final să prelungească durata de funcţionare a ultimelor reactoare pentru a securiza aprovizionarea cu energie, însă doar până la 15 aprilie 2023.
„Poate că ar fi apărut noi discuţii dacă iarna ar fi fost mai dificilă, dacă ar fi fost întreruperi de curent şi penurie de gaze naturale. Însă, am avut o iarnă fără prea multe probleme”, graţie importurilor mari de gaze naturale lichefiate, subliniază Jochen Winkler. Pentru primarul acestui mic orăşel cu 4.000 de locuitori, din care peste 150 lucrează la centrala nucleară, pagina a fost deja întoarsă şi nu mai este posibil să se revină.
Opinii împărțite
Energia nucleară a fost mult timp un subiect de dezbatere publică în Germania, stârnind critici atât din partea liberalilor, cât și a conservatorilor, în timp ce politicienii ecologiști salută eliminarea sa treptată.
„Renunțarea treptată este mai presus de toate un nou început: era unei aprovizionări cu energie sigură și cu risc scăzut, accesibilă și curată – era energiilor regenerabile”, a declarat pentru șefa Partidului Verzilor, Ricarda Lang.
Liberalii insistă că energia nucleară este necesară pentru a asigura o aprovizionare suficientă cu energie.”Din punctul meu de vedere, funcționarea centralelor nucleare este necesară pentru securitatea energetică și pentru eliminarea energiei pe bază de cărbune”, a declarat Bijan Djir-Sarai, secretarul general al FDP, partid favorabil mediului de afaceri.
Social-democrații, al treilea partid din guvernul german, resping argumentul. „Aprovizionarea noastră cu energie în Germania este sigură, chiar și după 15 aprilie, bineînțeles. Cei care afirmă contrariul o fac doar pentru a stârni opinia publică și pentru a stârni temeri în rândul populației”, a declarat pentru Welt purtătorul de cuvânt al SPD pentru politica energetică, Jakob Blankenburg.
Conservatorii pun sub semnul întrebării caracterul ecologic al opririi, deși, în trecut un guvern de-al lor a decretat închiderea treptată a nuclearului. „Desființarea centralelor nucleare este o zi neagră pentru protecția mediului în Germania”, a declarat Jens Spahn, purtătorul de cuvânt pentru politică energetică al CDU, partid de centru-dreapta din opoziție și fost ministru al sănătății.
Opinia publică germană este împărțită, pentru că energia nucleară a câștigat teren în ultimii ani din cauza crizei energetice. Potrivit unui sondaj recent, 52% dintre germani erau în favoarea unei prelungiri a duratei de funcționare a reactoarelor, în timp ce 37% respingeau această idee.
Ce urmează
Ponderea regenerabilelor în mixul energetic al Germaniei a urcat la 46% în 2022, de la mai puțin de 25% în urmă cu zece ani. Cu toate acestea, ritmul actual de extindere a capacităţilor regenerabile nu mulţumeşte nici Guvernul de la Berlin şi nici apărătorii mediului, iar fără un efort serios Germania riscă să nu îşi îndeplinească obiectivele climatice. Ecuaţia energetică va fi complicată şi mai mult de obiectivul care prevede oprirea tuturor centralelor pe cărbune până în 2038, multe dintre ele până în 2030. Cărbunele asigură în continuare de o treime din producţia de electricitate a Germaniei, cu o creştere de 8% anul trecut, când a compensat absenţa gazelor ruseşti. Germania trebuie să instaleze „patru până la cinci centrale eoliene în fiecare zi” pe parcursul următorilor ani, pentru a-şi acoperi nevoile energetice, a avertizat cancelarul Olaf Scholz. Un ritm mai ridicat decât cel din 2022, an în care au fost instalate 551 de astfel de capacități.
sursa informațiilor: Euractiv, EFE, Agerpres