„Relaţia noastră cu Ungaria s-a schimbat mult din cauza poziţiei Ungariei faţă de Ucraina şi Rusia, acesta este un fapt. Am avut odată o cooperare foarte puternică la nivelul Grupului de la Vişegrad, acum este mult diminuată”, a spus Morawiecki, adresându-se centrului de reflecţie Atlantic Council din Washington.
„În locul Ungariei, cooperăm foarte foarte îndeaproape cu România şi cu statele baltice, de aceea am spus că statele est-europene, mai puţin Ungaria, au aceeaşi opinie asupra a ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a adăugat premierul polonez, a cărui ţară s-a evidenţiat printre principalii furnizori de arme şi muniţii pentru Ucraina, în timp ce premierul ungar Viktor Orban refuză orice sprijin militar pentru Ucraina, denunţă încălcarea drepturilor minorităţii maghiare din această ţară şi cere negocieri de pace între Kiev şi Moscova.
Premierul polonez nu a detaliat care ar putea fi consecinţele slăbirii legăturilor între Polonia şi Ungaria, cum ar fi de pildă cele asupra conflictului lor cu Bruxellesul în care s-au susţinut reciproc. Conduse de guverne conservatoare, aceste două ţări sunt acuzate de oficiali europeni că încalcă statul de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie sau contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor Curţii de Justiţie a UE în faţa dreptului naţional. Pentru toate acestea, Comisia Europeană le-a blocat accesul la fondurile din planul european de redresare în urma pandemiei (Mecanismul european de redresare şi rezilienţă).
În timp ce Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Poloniei a fost în cele din urmă aprobat de Comisia Europeană, deşi fără să se elibereze fonduri, cel al Ungariei este în continuare blocat de Bruxelles, care în plus a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor state membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel accesul Budapestei la 6,3 miliarde de euro.