Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei vecine, dar pretinde că desfăşoară o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina. În urma acestei invazii, Suedia şi Finlanda şi-au exprimat dorinţa de a deveni membre ale NATO, însă până acum doar Finlanda a aderat la Alianţa Nord-Atlantică, scrie Agerpres.
La sosirea la Luxemburg, şeful diplomaţiei ucrainene a avertizat că există riscul ca gruparea paramilitară Wagner din Rusia să poată avea de câştigat de pe urma crizei actuale din Sudan şi a subliniat că UE ar trebui să facă mai mult cu privire la situaţia din ţara africană.
”Nu este corect că toţi străinii părăsesc ţara în aceste circumstanţe. Dacă noi plecăm, lăsăm spaţiu de acţiune pentru trupele Wagner şi Rusia”, a explicat demnitarul finlandez.
În Sudan au loc de zece zile confruntări intense între forţele şefului armatei, Abdel Fattah al-Burhan, care conduce de facto Sudanul de la lovitura de stat din octombrie 2021, şi cele ale liderului Forţelor de Sprijin Rapid, Mohamed Hamdan Daglo. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cel puţin 420 de persoane au fost ucise şi peste 3.700 rănite începând din 15 aprilie.
Şapte ţări membre ale UE (Franţa, Germania, Italia, Spania, Olanda, Grecia şi Republica Cehă) au reprezentanţe în capitala sudaneză.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a declarat că peste 1.000 de cetăţeni ai UE au fost evacuaţi din Sudan până acum.
”Este o operaţiune complexă, dar ea a fost încununată de succes. Nu vă pot oferi date exacte, dar este sigur că peste 1.000 de persoane au fost evacuate”, a spus Borrell, care prezidează reuniunea CAE de la Luxemburg.