În primul trimestru din 2023, cea mai mare bancă din Elveţia a înregistrat un declin al profitului de 52%, după ce a pus deoparte încă 665 de milioane de dolari pentru a acoperi costurile titlurilor de valoare garantate prin ipoteci imobiliare rezidenţiale (RMBS) din Statele Unite, care au jucat un rol central în criza financiară globală.
„Suntem în discuţii avansate cu Departamentul american al Justiţiei (DoJ), sunt încântat că înregistrăm progrese în vederea rezolvării acestei probleme legate de acum 15 ani”, a afirmat marţi noul director general Sergio Ermotti.
Profitul net atribuibil acţionarilor s-a situat la un miliard de dolari, în timp ce analiştii au previzionat 1,7 miliarde de dolari.
Cea mai mare instituţie internaţională pe segmentul de gestionare a averii a raportat de asemenea intrări de numerar de 42 miliarde de dolari în primul trimestru din 2023.
Luni, Credit Suisse Group AG a anunţat că în primul trimestru din acest an a înregistrat ieşiri nete de 61 miliarde de franci elveţieni (68 miliarde de dolari) din fondurile pe care le gestionează, iar tendinţa continuă chiar şi după anunţarea salvării instituţiei cu o vechime de 167 de ani.
Activele gestionate de Credit Suisse au scăzut la 502,5 miliarde de franci elveţieni la 31 martie 2023, faţă de un nivel de 707 miliarde de franci elveţieni la 31 martie 2022. Clienţii au început să retragă rapid bani de la Credit Suisse după turbulenţele provocate de colapsul băncilor americane Silicon Valley Bank şi Signature Bank.
UBS a anunţat în martie că va plăti trei miliarde de franci elveţieni (3,23 miliarde de dolari) pentru Credit Suisse, tranzacţia urmând să se încheie până la finalul lui 2023. De la Trezoreria americană şi până la Banca Centrală Europeană, această preluare a fost salutată imediat de cei care se temeau de noi turbulenţe pe pieţele financiare, deja îngrijorate de recenta prăbuşire a Silicon Valley Bank şi a mai multor bănci regionale din SUA.
Este prima salvare a unei bănci globale de la criza financiară din 2008.