Scădere record a suprafețelor cultivate cu porumb. Producția rămâne inferioară mediei ultimilor cinci ani

România va contribui cel mai mult la scăderea suprafeței cu porumb a UE ce ar putea ajunge anul acessta la doar 8,7 milioane de hectare, față de peste 8,8 milioane hectare în 2022, arată un raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA.

Din cauza temerilor legate de importurile din Ucraina care au dus prețurile la porumb mult în jos, dar și a faptului că sunt culturi precum floarea-soarelui mult mai tolerante la secetă precum și culturi mai profitabile precum soia, suprafața cultivată cu porumb în România este estimată de Comisia Europeană la 2,38 de milioane de hectare, cu 3,5% sub cea din 2022 și cu 5,6% sub media ultimilor cinci ani. Este cea mai mică suprafață cu porumb din 2011 încoace, existând perioade în care fermierii au obținut producții de pe 2,7 milioane hectare (în 2012).

În 2022, suprafața cultivată cu porumb boabe a reprezentat 47,6% din suprafața cultivată cu cereale, România fiind tradițional cel mai mare cultivator de porumb al UE din punct de vedere al suprafeței. Spre comparație, al doilea jucător în funcție de suprafață, Franța, a cultivat în 2022 cu 1 milion de hectare mai puțin decât România, dar a obținut o producție cu 2,5 milioane de tone în plus.

„Pentru România se așteaptă cea mai mare scădere a suprafeței pentru porumb în anul de recoltă 2023/24, urmată de Polonia, Franța, Germania, Croația, Slovacia și Italia. În schimb, Ungaria și Spania se așteaptă la o creștere a suprafeței de plantare. Alte state membre, precum Slovenia, anticipează variații mici, sau nicio schimbare în Bulgaria și Republica Cehă”, se arată în raportul USDA în care se face referire și la deficitul de apă din sol din anumite zone.

„UE se confruntă deja cu deficite de apă, în special în Bulgaria, Grecia, Slovenia, Croația, Ungaria, Italia și în anumite regiuni din România”.

Producția crește cu peste 50%

Cât despre producție, USDA preconizează că producția de porumb din UE își va mai reveni față de anul secetos anterior și va ajunge în anul comercial ce începe cu octombrie 2023 la 64,4 milioane de tone, față de 52 de milioane de tone anul anterior sau 71,4 în anul 2021/2022.

Aceasta mai ales ca urmare a faptului că statele membre ale UE afectate de scăderi drastice în anul de producție 2022/2023, printre care și România vor produce mai mult în condițiile unor situații meteorologice normale și ale unei utilizări adecvate a resurselor de tehnologie agricolă.

„Reducerea suprafeței va fi compensată integral de creșterea productivității. Cu toate acestea, având în vedere precipitațiile sub media de până acum, estimările privind randamentul pentru majoritatea statelor membre UE cultivatoare de porumb sunt prudente. În termeni de volum, Ungaria și România anticipează cele mai mari recuperări de la recoltele lor nereușite în 2022”, notează specialiltii USDA.

De altfel, și proiecția Comisiei Europene arată pentru anul acesta o creștere a producției de porumb din România la 13 milioane de tone, față de 8,2 milioane de tone cât a recoltat anul trecut (plus 52%) , potrivit Institutului Național de Statistică. În 2021, un an agricol bun, în care s-a cultivat porumb pe 2,5 milioane de hectare (vs 2,3 milioane în 2023), producția fermierilor locali s-a cifrat la 1,48 de milioane de tone de porumb.

În România, care  nu a renunțat la dreptul de cultivare a culturilor modificate genetic, cerințele riguroase de trasabilitate și dificultățile legate de comercializare au descurajat fermierii să cultive porumb modificat (OMG), neexistînd suprafețe cultivate cu astfel de plante.

România, rămâne lider pe piața de export

În ceea ce privește exporturie, USDA estimează că revenirea exporturilor de porumb din UE va fi condusă de România, datorită poziției geografice avantajoase în aprovizionarea piețelor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. În plus, există perspectiva unei concurențe mai slabe din partea Ucrainei care estimează că va cultiva cel mult 3,3 milioane de hectare cu porumb, adică de două ori mai puțin decât înainte de invazia rușilor. Statul vecin mai are însă aproximativ 5 milioane de tone de porumb despre care există incertitudini că va putea fi exportat.

În primele 43 de săptămâni ale acestui an comercial 2022/2023, România a exportat, potrivit Comisiei Europene, peste 1,2 milioane de tone, dintr-un total de 2,5 milioane de tone, principalele destinații fiind Coreea, Marea Britanie și China.

Din blocul comunitar, România are drept concurenți pe Bulgaria și Franța, însă Polonia vine puternic din urmă și este posibil să își consolidează poziția de exportator al UE, la egalitate cu Bulgaria și Franța.