Croitoru, BNR: Inflaţia nu scade la fel ca preţul la energie pentru că piaţa este mai rigidă şi are o administrare de monopol. Se pare că în luna aprilie, inflaţia va scădea la 11,5%

Cel puţin o contradicţie naşte actuala evoluţie a ratei inmflaţiei. Încă de anul trecut, când întreaga economie mondială s-a confruntat cu o majorare galopantă a ratei inflaţiei, s-a crezut că vina aparţine preţurilor la energie, care odată cu liberalizarea şi necesitatea de a trece la verde, au explodat şi odată cu preţul petrolului. Totuşi, acum situaţia s-a schimbat.

Prețurile finale la gaze au fost plafonate din aprilie 2022, atât pentru clienții casnici cât și pentru majoritatea clienților comerciali, la maximum 0,37 de lei/kWh de gaze pentru cei comerciali. Timp de un an, prețurile finale din facturi nu au crescut, iar pe piețele spot prețurile la gaze sunt în continuă scădere. La energie electrică, după măsurile de protecție socială introduse în primăvara anului 2022 pentru persoanele fizice, respectiv plafonarea prețurilor pentru majoritatea clienților casnici (cei care nu aveau consum foarte mare) în funcție de consum, din luna noiembrie 2022 au fost plafonate prețurile și la consumatorii industriali și la toți casnicii – maximum 1,3 lei/kWh.

Evident, prețurile din facturi nu au mai crescut și, la fel, și în piețele spot de energie prețurile sunt în scădere. Prețurile finale plafonate sunt valabile până în primăvara lui 2025. La carburanți prețurile au scăzut semnificativ, în ansamblu. Dacă în iunie 2022, înainte de introducerea compensării cu 50 de bani pe litru, care a funcționat șase luni, benzina costa circa 8,6 lei litrul, iar motorina 9,2 lei litrul, la momentul redactării acestui text, ambii carburanți costă în jur de 6,40-6,45 de lei litrul la aceeași companie, liderul pieței de altfel. Așadar, față de începutul verii trecute, avem reduceri de până la 30% a prețului la pompă.

Inflaţia continuă însă să fie ridicată, în jur de 15%. Preţurile la energie şi petrol au fost considerate principalele motoare ale creşterii inflaţiei la nivel mondial, nu doar în România. Dar dacă preţurile la energie s-au plafonat şi chiar au scăzut, de ce nu scad şi preţurile? Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară explică de ce la noi şi inflaţia şi preţurile scad mult mai încet.

Puterea de transmisie în economie a preţurilor la energie şi la petrol, cele care au dus în primă fază la majorarea ratei inflaţiei la nivel mondial nu doar în România, este mult mai înceată faţă de rapiditatea cu care se schimbă lucrurile în SUA. Explicaţiile pentru care la noi nu scade rapid inflaţia şi nici preţurile la produsele de bază se regăseşte chiar în mecanismele economice ale României şi ale Uniunii Europene.

„Aceste modificări temporare ale preţului petrolului sau al energiei trebuie mai întâi să demonstreze că sunt nişte modificări sustenabile, că pot să treacă proba timpului. De aceea la noi nu se va observa imediat în rata inflaţiei fluctuaţia preţului petrolului sau a energiei. Trebuie să treacă ceva timp ca ele să îşi dovedească sustenabilitatea. Aşa este în România şi chiar în întreaga Uniune Europeană. În SUA, de exemplu, acest fluctuaţii de preţ se transmit mult mai rapid în economia reală şi sunt mult mai vizibile”, a declarat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară.

Lucian Croitoru explică faptul că puterea economică a pieţelor este cea care generează o inflexiune mai rapidă a modificărilor de preţ. Cu cât statul sau orice alt reglementator este mai prezent în piaţa liberă, cu atât avem mai mult de-a face cu puterea monopolului, iar piaţa nu este la fel de concurenţială în UE ca în SUA. „Nu este o problemă de inginerie, adică nu am apăsat azi pe butonul A şi mâine butonul B, adică inflaţia, va scădea. Încheieturile din economia României sunt slabe, piaţa nu este la fel de concurenţială precum cea din SUA, puterea monopolului este mult mai puternică aici decât în Amercia. Va scădea şi inflaţia, dar mult mai încet”, a declarat Lucian Croitoru.

Inflaţia totuşi va scădea. Mai încet, dar cadenţa a fost luată. Şi s-ar putea ca rata inflaţiei pe luna aprilie 2023 să ne ofere o surpriză frumoasă: o scădere de minimum două puncte procentuale, după cum estimează economiştii şefi din băncile comerciale. Conform previziunilor ING Bank, rata inflatiei în aprilie va scădea la 11,5% de la 14,53%, cât a fost stabilită pentru luna martie 2023, faţă de martie 2022. Scăderea nu este de neglijat, dar speră să o vedem şi în preţuri.