Un nou raport al comunității Launch, aduce la suprafață toate detaliile care stau la baza construirii unui startup early-stage. Una dintre cele mai mari provocări pentru antreprenorii debutanți este să atragă investitorii și să le demonstreze că afacerea pe care vor să o dezvolte are valoare și potențial de creștere. Circa 200 de fondatori de startup-uri din România au răspuns la un chestionar care și-a propus să afle factorii care influențează creșterea unui startup românesc și tot parcursul acestora de la idee la succes.
Investițiile în startup-urile românești au înregistrat o creștere de 12 ori în ultimii șase ani, la 101,7 milioane de euro. România se clasează, astfel, drept a cincea țară din Europa Centrală și de Est în topul investițiilor ridicate de startup-uri, după Estonia, Cehia, Croația și Polonia, arată un alt raport publicat la începutul anului.
Ultimii ani de dezvoltare regională și expertiză tot mai avansată în domeniul tehnologic pe plan local au deschis mai multe orizonturi și pentru afacerile românești.
“Ecosistemul startup-urilor reprezintă unul dintre principalii catalizatori ai inovației, având un impact semnificativ asupra creșterii economice a României. Scopul Google for Startups este de a susține startup-uri locale, furnizând soluții tehnologice avansate, cunoștințe de specialitate și resursele esențiale pentru expansiunea lor la nivel internațional. Ne bucurăm că avem alături parteneri precum Launch, creând astfel un mediu propice pentru dezvoltarea startup-urilor și fondatorilor de startup-uri early stage din România”, spune Silvia Cărășel, Project Manager Google for Startups & Grow with Google Romania.
Acest ecosistem antreprenorial inovativ este unul tot mai de interes pentru români, iar statisticile arată că cei care pășesc pe acest drum nu se opresc la prima lor încercare. 58,4% din respondenții raportului au fondat chiar și peste trei startup-uri, așadar au o expertiză tot mai mare în domeniu. Statisticile arată că majoritatea startup-urilor sunt fondate de o echipă. Asta înseamnă că, în general, este nevoie de mai multe persoane cu abilități si experiențe diferite pentru a putea crea si dezvolta o afacere de succes.
Printre principalele criterii ale raportului se numără și nivelul anual de venituri. Puțin peste 27% din startup-uri sunt în punctul în care nu generează venituri deloc, iar la polul opus se află 3% din acestea care deja generează venituri peste 1 milion de euro. Totodată, 64% din startup-urile românești early-stage au angajați, iar veniturile anuale depășesc și 1 milion de euro.
Defalcat, detaliile din raportul Launch privind experiența anterioară a fondatorilor de startups arată că 32,5% dintre ei au mai fondat un alt startup, 15,1% dintre ei au mai trecut prin două alte experiențe de startup, 7,2% au fondat peste trei startup-uri, iar 3,6% au fondat trei alte startup-uri.
Pe lângă experiența anterioară, raportul reliefează un alt aspect surprinzător cu referire la membrii fondatori: 81,9% din startup-uri sunt fondate de o echipă, cu un procent de doar 18,2% pentru fondatorii independenți.
Cât despre modul de operare al unui startup early-stage românesc, 64% din ele au deja angajați. Lipsa unor proceduri bine puse la punct sau bugetele limitate sunt factori care determină de obicei un procent scăzut de angajări în cadrul acestor modele incipiente de business, dar fondatorii români arată rezultate pozitive, unii chiar cu peste 30 de angajați.
Una dintre descoperirile echipei Launch este referitoare la ESOP (Employee Stock Option Plan), ceea ce ar putea fi un tool foarte bun pentru a atrage oameni noi în echipă și de a fideliza angajații actuali. Din păcate, în acest moment, circa 70% dintre fondatorii de startup-uri din România nu au implementat un astfel de sistem la nivelul echipelor, comparativ cu aproape 30% dintre fondatori care oferă această facilitate.
Cea mai mare parte a celor 200 de fondatori care au participat la studiu au spus că au început să își construiască produsele în ultimii doi ani (38,6%), urmați de cei care au început să își construiască produsele în ultimii 3-5 ani (31,3%). A existat, de asemenea, o proporție impresionantă de 23,5% de fondatori care au început să își construiască produsele în ultimul an. De asemenea, 4,8% dintre fondatori au început să își construiască produsele cu mai mult de cinci ani în urmă, în timp ce doar 1,8% dintre fondatori au început să își construiască produsele de la începutul anului 2023.
O proporție uimitoare de startup-uri din setul de date au dezvoltat proiecte pilot – 71%, în timp ce 23% nu au făcut acest lucru, iar pentru 6,1% dintre ele acest lucru nu a fost aplicabil pentru dezvoltarea produselor lor.
În prezent, aproape jumătate și-au lansat deja produsele pe piață, în timp ce 20% sunt în faza de MVP și 14% l-au lansat în versiune beta.
Când vine vorba de domeniile de activitate, antreprenorii din spatele startup-urile provin dintr-o arie largă de industrii. În 94% din cazuri, echipele fondatoare ale startup-urilor aflate la început de drum în România acoperă un mix din toate sau unele dintre următoarele domenii: Dezvoltare tehnologică, Produs, Finanțe, Comunicare și PR, Vânzări, Marketing, UX / UI, Design, Recrutare și HR.
Industriile care ies în evidență dintre toate industriile pe care le abordează startup-urile în fază incipientă născute în România sunt Sănătate, Educație, Finanțe, Servicii de consum, Instrumente de productivitate și Resurse umane, însumând 26,7% din total.
Datele arată, de asemenea, că o majoritate semnificativă a startup-urilor (55,1%) abordează o combinație de industrii, unele dintre acestea fiind reprezentate în următoarea listă: Sănătate, Educație, Finanțe, Servicii pentru consumatori, Instrumente de productivitate, HR, Instrumente de dezvoltare, Comerț electronic, Energie, Alimentație, Juridic, Imobiliare, Automobile, DeepTech, Modă, Transporturi, Web3, Securitate cibernetică, Divertisment, Managementul licențelor, RPA, AR, Conformitate, Film, Jocuri de noroc, Industrie grea, Comerț cu amănuntul, Recunoaștere vocală.
”Această varietate denotă interesul și pasiunea acestora pentru a crea soluții pentru probleme existente și nu doar de a urmări trenduri”, spun autorii studiului