“Care sunt sursele de finanțare pe care noua ordonanță de urgență, în pregătire, le indică pentru plata datoriilor acumulate de stat față de furnizorii din energie pentru aplicarea plafoanelor de preț pentru consumatori?”, a întrebat azi, la un eveniment organizat de publicația Financial Intelligence, Daniela Dărăban, Directorul Executiv al Federației Asociației Companiilor de Utilități (ACUE)
“Proiectul de OUG menționează că cele două instituții care achită furnizorilor banii plătiți de aceștia, în avans, în baza verificărilor realizate de ANRE, pot face plățile datorate din alte linii bugetare, dar nu indică și economiile identificate în bugete. Deci ce linii bugetare, la Ministerul Muncii și Ministerul Energiei, sunt supradimensionate, astfel încât să poată acoperi sumele pe care statul roman, prin schema de finanțare, și le-a asumat să le plătească?
Furnizorii de energie înregistrează o întârziere la plată, în medie, de trei-patru luni, ultima raportare a ANRE fiind la nivelul lunii decembrie 2022. România este singura țară care finanțează schema de sprijin pentru consumatorii de energie prin intermediul companiilor de furnizare. Acestea au reușit să traverseze o perioadă de criză fără precedent, fără probleme în securitatea alimentării clienților, fără întârzieri în plata pe lanț a jucătorilor de energie cu sprijinul sistemului bancar”, a spus Dărăban.
Declarația oficialului ACUE, organizație care grupează marile companii de distribuție și furnizare a energiei electrice și gazelor a survenit în contextul în care, în așa-numita ordonanță a “tăierilor”, publicată pentru dezbarere de Finanțe, Executivul a scris că va aloca sume suplimentare de la buget pentru compensațiile care trebuie plătite furnizorilor, dacă în final se va dovedi că banii din Fondul de Tranziție Energetică nu vor fi suficienți.
“Se propune ca, în situația în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziție Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, să poată aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora”, se arată în nota de fundamentare a actului normativ, ultimul conținând într-adevăr două articole în acest sens.
Totuși, nicăieri nu scrie câți bani se alocă și nici foarte clar din ce sursă..
Amintim că, potrivit legislației de plafonare a prețurilor promovată anul trecut, Guvernul plătește furnizorilor de energie electrică și de gaze diferența dintre costurile reale de achiziție din piață (mai mari) și plafoanele de preț plătite de consumatori (mai mici) din bugetele de la Muncă și Energie (pentru clienții casnici/comerciali). Sursa principală de bani sunt suprataxele din Fondul de Tranziție Energetică, dar, cum prețurile de vânzare ale producătorilor au fost și ele plafonate, evident că banii sunt mai puțini pentru plata sumelor suportate de furnizori la plafonare. Vestea bună (deocamdată_ pentru Executiv este că prețurile energiei și gazelor din piață au scăzut, așa că diferențele curente de plată au scăzut și ele, dar rămâne problema plăților restante către furnizori.