Veniturile totale obținute de Nuclearelectrica din vânzarea de energie electrică s-au ridicat, în primele trei luni, la 2,1 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de cele 1,84 miliarde din primul trinestru al lui 2022, în ciuda faptul că, în acest an, compania este obligată de lege să vândă prim mecanismul de achiziție centralizată (MACEE) mare parte din producție la prețul plafonat de 450 de lei/MWh.
Compania a vândut pe MACEE 44% din producție, iar pentru restul producției, vândute prin contracte închieate pe piețe – inclusiv piețele spot și intraday, prețul obținut a fost de 1.000 de lei/MWh.
Energia electrică produsă și livrata în Sistemul Energetic National a fost de 2,77 TWh, în ușoară scădere – minus 0,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile companiei au crescut însă foarte mult, în special din cauza taxelor. În raportul companiei apar “cheltuieli cu contribuția la Fondul de tranziție energetică / impozitul pe venitul suplimentar”, de 840 de milioane de lei, în creștere cu 83% față de primele trei luni din 2022. Dacă în T1 2022 suprataxa era de 80% din prețurile care depășesc 450 de lei/MWh, și se deduceau și costurile de achiziție, în T1 2023 suprataxa plătită a fost de 100% peste prețurile de 450 de lei, fără deducere.
Așadar, profitul net a scăzut cu 6,4% în primul trimestru al anului, comparativ cu T1 2022, la 766,5 milioane lei.
Nuclearelectrica operează prin Centrala Nucleară Cernavodă două unităţi nucleare CANDU, care sunt două dintre cele mai performante unităţi dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, o fabrică de combustibil nuclear şi a finalizat ciclul integrat al combustibilului prin achiziţia unei linii de procesare a concentratului de uraniu, în vederea susţinerii proiectelor de investiţii pe termen lung ale companiei.
Nuclearelectrica contribuie cu peste 18% din energia nucleară la producţia totală de energie şi cu 33% la producţia totală de energie fără CO2 din România.