În luna martie a acestui an, Ciprul a luat o decizie fără precedent în zona euro, de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital, în ideea de a evita o fugă la ghişeele băncilor, după ce deponenţii au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă. Din aprilie, aceste restricţii au fost relaxate treptat.
‘Deja restricţiile sunt mult mai relaxate decât în martie. Intenţia noastră este ca în cele din urmă să ridicăm restricţiile complet. Va dura câteva luni, nu câţiva ani’, a declarat Harris Georgiades.
Cele mai recente date ale BCE arată că Ciprul a pierdut aproximativ 30% din depozite, în ultimele 17 luni.
Dar Georgiades a explicat că aceste retrageri ale depozitelor fac parte din planificata reducere a sectorului bancar al ţării.
De asemenea, ministrul cipriot de Finanţe a anunţat că va prezenta un plan de vânzare a activelor de stat până la sfârşitul acestui an.
După lungi negocieri, reprezentanţii FMI, CE, BCE au acceptat, la finele lunii martie 2013, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar.
Ciprul a devenit, astfel, a cincea ţară dintre cele 17 state ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.