Astra Vagoane Călători Arad: Suntem acoperiţi cu comenzi pe doi ani

AGERPRES: Domnule Valer Blidar, ne aflăm aproape de finele anului 2013. Care este situația economico—financiară a SC Astra Vagoane Călători Arad SA?
Valer Blidar: Pentru Astra Vagoane Călători Arad SA anul 2013 a fost incomparabil mai bun decât anul 2012. După cum știți, noi nu am disponibilizat personal ci, dimpotrivă, chiar și în această perioadă facem angajări. Avem contracte pentru următorii doi ani. Avem și noi probleme cu care ne confruntăm, însă ele se datorează în mod special actualei legislații în ceea ce privește falimentul în serie — i-aș spune eu — adică această posibilitate a unor indivizi de a-și înființa societăți, a le îndatora atât către stat, dar mai ales, către bănci și parteneri de afaceri, după care le lasă baltă și trec la înființarea altor societăți, cu care procedează la fel. Și, tot așa, fără să aibă nicio responsabilitate.

AGERPRES: Este Astra Vagoane Călători afectată de această situație?
Valer Bidar: Sigur că da! În primul rând pentru că nu știi cu cine poți să colaborezi, nu știi dacă cel căruia îi avansezi niște sume pentru furnizarea unor materiale ți le va aduce sau nu, iar în al doilea rând, o mare problemă extrem de gravă o constituie această lege a insolvenței, care a fost puțin modificată, nu însă în măsura care ar fi trebuit. Aceasta pentru că este mai puțin importantă durata derulării procesului de insolvență, fiind în schimb foarte importantă posibilitatea ușoară, aproape fără barieră, de intrare în insolvență. Și atunci un alt tip de șmecheri iau credite bancare, cumpără materii prime și materiale, pe unele le transformă în produse, iar pe altele le vând mai departe și, după ce au încasat banii și i-au scos afară din țară, intră în insolvență. Problema este că aceia care ar trebui să reglementeze și să supravegheze derularea procesului de insolvență fac parte din aceeași cârdășie, astfel că băncile nu mai dau credite de frica insolvenței, furnizorii de materii prime și materiale nu mai livrează marfa decât cu plata în avans, lucru care sigur că ne afectează foarte mult. Deci, în opinia mea, legea insolvenței sancționează victimele și apără, de fapt, vinovații. Acea motivație pe care o auzim la unii, că ‘insolvența sprijină menținerea unor locuri de muncă’, este o aiureală, nefiind vorbă de așa ceva. Pentru că sprijină sau salvează o mie de locuri de muncă și falimentează zece mii, pe orizontală. Pentru că aceste firme de fapt, prin intrarea lor în insolvență, falimentează aproape toți furnizorii de bună credință. Deci, așa cum spunea recent domnul Radu Ghețea, aceasta este explicația pentru care rata de colectare la bugetul de stat a ajuns ca în 2012—2013 să reprezinte doar 22-23 % din PIB, un lucru de neimaginat, diferența până la 35-40%, cum colectează în general finanțele din țările europene, regăsindu-se în principal aici, în cele două categorii mai sus menționate.

AGERPRES: Cum apreciați derularea contractului pentru vagoane export Brazilia?
Valer Blidar: După cum știți avem un contract de 200 de vagoane pentru Brazilia, contract care se întinde pe durata a doi ani și care se derulează normal. La noi se găsește în această perioadă o comisie de recepție din această țară, în drum spre portul Constanța aflându-se al treilea lot de produse, pentru a fi încărcat pe vapor și expediat spre Brazilia. Trebuie să vă spun că partea braziliană este pur și simplu încântată de ceea ce am făcut. În prezent se află la Arad un director imprtant din partea beneficiarului, care a mărturisit că este mult peste așteptările sale ceea ce a găsit aici.

AGERPRES: Vă așteptați la o eventuală mărire a comenzii?
Valer Blidar: Ne-am dori acest lucru, însă beneficiarul se va pronunța abia după ce o pereche de trenuri va fi pusă în circulație în Brazilia.

AGERPRES: Mai aveți în perspectivă alte contracte pentru vagoane?
Valer Blidar: În privința vagoanelor, așa după cum am spus, suntem acoperiți pe doi ani cu comenzi. Totuși, suntem în contact permanent cu tot ceea ce se mișcă pe piața vagoanelor, astfel încât să putem pune ‘cap la cap’ alte eventuale contracte.

AGERPRES: Care este situația licitației organizate de municipalitatea din Arad pentru achiziționarea de tramvaie la care a participat și Astra Vagoane?
Valer Blidar: Aici este o problemă și nu una lipsită de importanță. Trebuie să vă spun că această licitație este total atipică. Nimic nu se mai respectă, obligațiile din caietul de sarcini nu mai sunt obligații, participanții la licitație nu trebuie să dovedească nimic, putând să participe doar prin simpla afirmație, lucru ce nu s-a mai întâmplat nicăieri în lume, situația fiind unică. Adică orice cetățean de pe stradă, dacă vine și spune ‘noi facem tramvaie și corespund caietului de sarcini’, comisia de la Arad, sub îndrumarea ‘înțeleaptă’ a consultanților străini, acceptă.

AGERRPRES: Această comisie este din cadrul Primăriei Arad? Chiar nu are niciun cuvânt de spus în desfășurarea licitației?
Valer Blidar: Într-adevăr, comisia este din cadrul Primăriei Arad, dar din câte mi-am dat seama nu reprezintă mare lucru, având o atitudine de totală supunere în fața consultanților străini. Iar aceștia nu au respectat aproape nicio prevedere din Caietul de sarcini. Toate etapele trebuiau derulate până acum, contractul trebuia semnat și chiar să înceapă unele etape din procesul de execuție. Ori noi suntem încă în stand—by, nu avem niciun termen, nu știm nici ce urmează și nici când. Sunt uimit de modul aproape dezinteresat în care privește această comisie din Arad derularea procesului de licitație. Nici acum, după aproape patru luni de zile, nu am primit memorandumul după prima etapă a licitației. Așteptăm să îl primim și funcție de asta vom vedea ce vom face mai departe.

AGERPRES: Aveți în perspectivă noi investiții la Astra Vagoane Călători?
Valer Blidar: Avem pe rol un proiect care va costa în final aproximativ 5 milioane de euro, dar în această etapă nu vreau să discut despre el. Aceasta pentru că, după cum știți, eu obișnuiesc să vorbesc abia după ce am realizat ce mi-am propus. Am să vă invit însă să vedeți investiția când va deveni funcțională.

AGERPRES: Se știe că ați înființat o școală profesională care va funcționa pe lângă societate. Ce ne puteți spune despre acest proiect?
Valer Blidar: Înainte de a vorbi despre acest proiect, doresc să vă spun că în prezent școala românească în general nu pregătește meseriași. Deci avem o criză de forță de muncă, dacă pot spune așa. Spre exemplu, la noi în fabrică, din cei aproximativ 1.000 de angajați, peste 80% au peste 50 de ani și maxim 8% au vârsta sub 30 de ani. Deci vă dați seama că nici tineretul care caută de lucru și nici atâția șomeri, se orientează către orice, dar nu vor la muncă. Aceasta pentru că dacă în orice țară europeană, a munci este o cinste, la noi se consideră că este o rușine. În aceste condiții a trebuit să ne orientăm și să înființăm o școală de meserii pe lângă uzină, cu susținerea exclusivă a noastră, școală în care să ne pregătim forța de muncă necesară. Școala se va deschide în toamna anului viitor și va funcționa într-o clădire modernizată care ne aparține, chiar lângă uzină, iar practica se va face în uzină. Școala va avea o capacitate de patru clase a câte 20 de elevi pe an și va pregăti profesioniști pentru meseriile deficitare în fabrică, elevii urmând să încheie contracte în care să fie stipulate obligațiile ce le vor avea față de uzină după absolvire. În 4-5 ani vom pregăti oameni pe care îi vom angaja numai noi, după care, probabil, vom pregăti meseriași și pentru alte societăți. Dar oricum, noi cred că vom avea nevoie de întreaga capacitate a școlii pentru următorii opt-zece ani.

AGERPRES: Zilele trecute ați decis să sponsorizați echipa de fotbal UTA. Ce v-a determinat să o faceți?
Valer Blidar: Este adevărat, am făcut această sponsorizare cu toate că nu sunt fan al acestei echipe și cu toate că nu îmi place fotbalul în general și de aceea nici nu investesc în el. Legat de banii pe care i-am dat la UTA, trebuie să vă spun că zilele trecute a venit la mine antrenorul însoțit de doi jucători și mi-a solicitat un ajutor financiar de 1.000 de euro pentru echipă, explicându-mi că jucătorii nu au ce mânca, iar unii nu au nici unde sta. Am fost impresionat până la lacrimi de această situație, de faptul că jucătorii trăiesc precum în sclavie. Acesta a fost motivul pentru care am decis să ofer echipei nu 1.000 de euro, ci 50.000 de lei (echivalentul a 12.000 de euro n.r.). Doresc să supun pe această cale atenției oficialităților municipiului ceea ce se întâmplă la UTA. Nu de alta, dar ori o ajută, ori o desființează! Și de asemenea că nu este posibil să lase echipa pe mâna unor aventurieri care trec prin Arad.